Studiu în Franţa cu privire la impactul COVID-19 asupra persoanelor în vârstă

Centrul Spitalicesc Universitar (CHU) din Grenoble coordonează un studiu cu privire la impactul pe termen mai lung al covid-19 asupra personelor în vârstă de peste 70 de ani, în contextul în care nu toţi pacienţii în vârstă mor şi al unor întrebări cu privire la ce se întâmplă cu supravieţuitorii, relatează AFP.

Nivelul mortalităţii este este doar partea vizibilă a aisbergului, iar studiul "Covid old" vizează să exploreze ceea ce nu se vede încă. El a început ”în urmă cu o săptămână” şi număra vineri ”77 de pacienţi” cu obiectivul de a include 1.000 de persoane în cohortă, a declarat pentru AFP Gaëtan Gavazzi, un profesor de geriatrie la CHU de Grenoble Alpes şi un specialist în infecţii.

Ideea a fost lansată de grupul de infecţioase-geriatrie (GInGer), la începutul lui martie, înainte de izolare, întrucât, din experienţa gripei - cu privire la care un studiu se află în stadiul de redactare - ”ştiam că există o aşteptare particulară privind subiectul vârstei”.

”Acesta este un studiu observaţional, ideea este să găsim factorii predictivi ai mortalităţii precoce la spital şi factorii asociaţi ai mortalităţii la trei luni, pentru că există o mortalitate diferită în urma unui episod de boală acută gravă”, a declarat profesorul Gavazzi. Mortalitatea tardivă, la un an după boală, va fi de asemenea studiată.

”Alt aspect fundamental este încercarea de a arăta că la supravieţuitori există un impact funcţional”, altfel spus că ”cei care supravieţuiesc nu se ridică neapărat, în sensul funcţionalităţii, al mersului. Şi că se produce, aşadar, dependenţă”, a detaliat acest practician.

”După trei luni, fie îţi recuperezi funcţionalitatea, fie nu” o recuperezi, a subliniat clinicianul.

În geriatrie, funcţionalitatea înglobează capacitatea îndeplinirii activităţilor de bază ale vieţii zilnice - ridicarea din pat sau fotoliu, mersul, mersul la toaletă, mâncatul, spălatul, îmbrăcatul. Dar şi îndeplinirea unor activităţi ”instrumentale” - a face cumpărături, gestionarea finanţelor, a telefona, a avea o viaţă socială.

Acest termen de trei luni este foarte important, pentru că dacă persoana în vârstă nu a ”recuperat în acest termen”, acest lucru se dovedeşte ulterior ”aproape imposibil”,iar ”intrarea în dependenţă înseamnă apropierea morţii mai rapid”, subliniază profestorul Gavazzi.

Criteriile incuderii pacienţilor sunt ”să aibă peste 70 de ani şi să fie spitalizaţi din cauza covid-19”. Ulterior, ”sunt sunaţi la trei luni în vederea unui bilanţ, iar la un an pentru a vedea dacă trăiesc”, a rezumat coordonatorul.

În vederea demarării studiului, 55 de spitale au fost introduse în acesta, între care aproape toate centrele spitaliceşti universitare  (Amiens, Nantes, Lyon, Rennes, Caen, Poitiers, Bordeaux, Dijon, Nîmes, Montpellier, Nancy, Nice, Reims, Antilles, la Paris CHU Pitié-Salpétrière şi Saint-Antoine), dar şi centre spitaliceşti (Blois, Perpignan, Versailles, Roche-sur-Yon, Gap, Mont-de-Marsan, Le Havre, Périgueux).

Aproximativ alte 15 instituţii sunt în curs de validare.

Prima analiză a acestui studiu urmează să aibă loc ”la începutul lui octombrie, când vom avea partea cu privire la mortalitatea la trei luni şi complicaţiile şi pierderea autonomiei la trei luni”, a anunţat medicul.