STUDIU Hrănirea exclusivă la sân a bebeluşilor ar duce la economisirea zilnică a unui miliard de dolari la nivel mondial

Omenirea ar putea economisi 341 de miliarde de dolari în fiecare an dacă mamele şi-ar hrăni copiii la sân o perioadă mai îndelungată. Perioada insuficientă de alăptare ridică costurile la un miliard de dolari pe zi, susţin experţii în domeniul sănătăţii.

Costul economic global al hrănirii nou-născuţilor la sân o perioadă insuficientă se ridică la aproape 1 miliard de dolari în fiecare zi şi 341 de miliarde de dolari în fiecare an, alăptarea la sân prevenind decesele premature şi alte afecţiuni. Experţii în domeniul sănătăţii fac apel la sprijinirea mai intensă a mamelor care alăptează, informează Reuters.

Potrivit unui nou site creat de cercetători din Canada şi Asia, denumit '„Cost of Not Breastfeeding'”, instrumentul online utilizează date dintr-un studiu realizat pe o durată de şase ani de o organizaţia cu sediul în SUA din domeniul nutriţiei mamei şi copilului, Alive & Thrive.

„Este un drept fundamental, salvează vieţi şi îmbunătăţeşte prosperitatea economică", a menţionat Dylan Walters, un specialist în economia sănătăţii stabilit în Canada, referindu-se la importanţa alăptării.

Walters, care a analizat date din peste 100 de ţări, a precizat că site-ul este primul de acest tip şi îşi propune să vină în sprijinul factorilor de decizie pentru a cuantifica pierderile economice în ţările în care alăptarea nu este încurajată.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă ca bebeluşii să fie alăptaţi exclusiv cel puţin în primele şase luni de viaţă, după care, până la vârsta de doi ani, să aibă o dietă care combină laptele matern cu alte alimente.

Alăptarea poate preveni bolile diareice sau pneumonia, două cauze majore ale deceselor infantile, şi protejează mamele împotriva cancerului ovarian şi de sân, potrivit agenţiei ONU din domeniul sănătăţii.

Cu toate acestea, pe plan global, doar 40% dintre nou-născuţii sub şase luni sunt alimentaţi exclusiv la sân, iar 820.000 de cazuri de mortalitate infantilă ar putea fi evitate în fiecare an dacă ar fi urmate aceste recomandări, mai precizează OMS.

Printre cauzele care împiedică mamele să-şi alăpteze nou-născuţii se numără lipsa unor spaţii dedicate, lipsa pauzelor speciale la locul de muncă, marketingul agresiv al laptelui praf, precum şi hărţuirea sau stigmatizarea mamelor care alăptează în public.

Înaintea Săptămânii mondiale a alăptării, care debutează pe 1 august, cercetătorii speră ca mai multe state să implementeze politici publice care să promoveze alăptarea, să îndemne angajatorii să ofere mai multă susţinere şi să combată marketingul alimentaţiei artificiale a bebeluşilor.

„Factorii de decizie sunt receptivi la argumente economice. A nu investi în promovarea alăptării are un preţ", a precizat telefonic pentru Thomson Reuters Foundation directorul pentru Asia de Sud-Est al organizaţiei Alive & Thrive, Roger Mathisen.

„Acest instrument demonstrează că extinderea unor politici precum concediul de maternitate plătit reprezintă o investiţie bună'', a mai spus Mathisen, adăugând că astfel femeile ar rămâne mai mult în câmpul muncii, iar economia naţională ar fi stimulată.

Un studiu sprijinit de ONU şi realizat în 2017 a arăta că nicio ţară nu depune suficiente eforturi pentru a ajuta mamele să-şi alăpteze bebeluşii în cele şase luni recomandate, în ciuda potenţialelor beneficii economice.