STUDIU Companiile se plâng că nu găsesc angajaţii potriviţi

Firmele ajung să facă interviuri pe bandă rulantă pentru a angaja oamenii potriviţi în poziţiile dedicate începătorilor. Lipsa de pregătire a tinerilor, faptul că aceştia îşi „cosmetizează” CV-urile, dar şi neseriozitatea de care dau dovadă îngreunează mult procesul de recrutare, susţin specialiştii.

Tinerii care tocmai au absolvit facultatea nu pot pune în practică ceea ce au învăţat, sunt de multe ori neserioşi şi aplică pentru locuri de muncă în cadrul companiilor fără a citi cu atenţie cerinţele acestora. De aceea, procesul de recrutare al noilor angajaţi este unul destul de greoi, angajatorii fiind deseori nevoit să cheme la interviu şi 14 candidaţi pentru a alege unul potrivit.

Alarmant însă e faptul că doar jumătate din candidaţii care confirmă prezenţa la un interviu la angajare se şi prezintă la o discuţie cu specialiştii în recrutare. Concluziile se desprind din cel mai recent studiu făcut de Coaliţia pentru Dezvoltarea României, iar experţii în recrutare confirmă cifrele studiului şi spun că totul pleacă de la o lipsă reciprocă de încredere între companie şi candidat.

„Angajatorii nu au încredere în ce scrie în CV-uri, pentru că multe din ele sunt exagerate. Dacă ar lua de bun tot ce ar fi menţionat acolo, ar lua decizia mai rapid şi nu ar mai fi nevoie de aşa multe întâlniri cu atâţia candidaţi. În ceea ce-i priveşte pe candidaţi, cei care nu se prezintă la interviuri o fac pentru că nu cred că este real ce trece angajatorul în anunţul publicat pe site-urile de recrutare”, a explicat, pentru „Adevărul”, George Butunoiu, consultant în resurse umane.

Tinerii din universităţi sar peste stagiile de practică

Concret, şapte din 10 companii se plâng că nu găsesc angajaţii potriviţi şi subliniază că tinerii au nevoie de o perioadă prea lungă de adaptare la locul de muncă, asta pentru că vin total nepregătiţi după ce termină facultatea. De altfel, o tendinţă în rândul acestora este aceea de a sări peste stagiile de practică din timpul studenţiei, arată şi Gabriel Chichioreanu, specialist în recrutare.

„Sunt universităţi la care un student are nevoie de 180 de ore de practică. Un student cu atâtea ore de practică pe an ar trebui să ştie ceva când ajunge în companie. Dacă adeverinţa e doar o hârtie obţinută de la un angajator fără ca studentul să fi trecut pe acolo, normal că experienţa lui la final de facultate este redusă. Iar dacă punem la socoteală că nu face voluntariat şi nu se implică în activităţi extracurriculare, nu are multe şanse în faţa angajatorului”, a declarat, pentru „Adevărul”, Gabriel Chicioreanu.

Sociolog: „Universităţile aleargă după studenţi”

Potrivit acestuia, tinerii merg nepregătiţi la interviuri şi pentru că prea puţine sunt universităţile care dispun de centre pentru consiliere şi orientare în carieră. Iar cele care au astfel de centre nu funcţionează aşa cum ar trebui. Însă şi sistemul de educaţie poate fi învinuit pentru faptul că tinerii reuşesc, cu greu, să devină angajaţi competitivi şi să atragă atenţia companiilor.

„Selecţia la facultate este mai puţin riguroasă decât era în trecut. În momentul de faţă, facultăţile pun accent pe cantitate şi aleargă ele după studenţi, iar asta se vede inclusiv în calitatea absolvenţilor. Adevărul e că tinerii sunt din ce în ce mai prost pregătiţi. Este unul dintre efectele perverse ale finanţării per student, facultăţile nu-şi permit să-i refuze, chiar dacă nu sunt bine pregătiţi”, a declarat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.

Angajaţii din companii nu sunt civilizaţi

Studiul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României mai notează că doar jumătate dintre tinerii care aplică pentru locurile de muncă se prezintă la interviuri. De aici, arată specialiştii în recrutare, se desprinde ideea că proaspăt absolvenţii nu reuşesc să îşi dezvolte abilităţile de comunicare şi dau dovadă de neseriozitate.

„Şi firmele fac o mare greşeală care îi costă. Au acea obsesie pentru secret. Automat, dacă nu spui numele firmei în anunţul de recrutare şi nici nivelul de salarizare, cresc acea neîncredere a candidaţilor. Cu cât firma e mai secretoasă cu atât are mai puţine şanse să primească o candidatură serioasă. Iar o altă mare problemă a companiilor e faptul că angajaţii nu sunt civilizaţi”, conchide George Butunoiu.