STUDIU Atenţie la vopselele de ouă: pot conţine chiar şi 10 E-uri!

35% din vopselele pentru ouăle de Paşte care se găsesc în comerţ au 7 E-uri, iar 5% au chiar 10 E-uri, arată un studiu făcut de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Românii trebuie să fie însă atenţi şi la calitatea ouălor cumpărate.

Vopseaua lichidă de ouă Carmin în culorile roşu, verde, galben şi albastru, de la Dr. Oetker, are 10 E-uri, cea mai mare cantitate identificată în cele 20 de produse de pe piaţă analizate în aprilie de specialiştii Asociatiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). 

Astfel, dacă citim eticheta, vedem E-uri cu denumiri greu de pronunţat, care ajung prin coajă în ouăle consumate, atrag atenţia medicii. Printre acestea se numără azorubina E122, tartrazina E102, albastru briliant FCF E133 sau guma Xanthan E415. 

Studiul celor de la ANPC mai arată că 5% din aceste vopsele, dintre care şapte lichide, restul sub formă de pudră, au şi 10 E-uri, în timp ce 35% au în conţinut şapte E-uri. 

Partea bună este că 20% au doar un E în compoziţie, iar 15% - două E-uri, mai indică analiza, care a testat produsele companiilor S.C. Alex & Comp S.R.L., Dr. Oetker RO SRL şi S.C. Polyrom IMPEX S.R.L. 

Studiu Vopsea Oua InfoCons Protectia Consumatorilor

E-urile din culorile sidef

Opt E-uri au fost găsite în vopseaua lichidă „Magia Culorilor“ (galben, verde, albastru, roşu şi portocaliu) şi în vopseaua pudră de ouă sidefată de la  S.C. Polyrom IMPEX S.R.L. Există şi vopsele de ouă cu un singur E, cele tip pudră: vopseaua galbenă de la SC Polyrom IMPEX SRL, vopseaua Gallus roşie de la Dr. Oetker şi cea galbenă şi roşie de la SC Alex&Comp SRL.

Urmează vopseaua verde, cu două E-uri, în timp ce vopseaua bulgărească lichidă în culori diferite (portocaliu, verde, albastru şi roşu) şi cea românească în nuanţe mai ciudate cum ar roz, mov, bleu sau vernil au fiecare câte trei E-uri. 

Specialiştii recomandă să nu consumaţi ouăle care au albuşul colorat de vopsea, pentru a evita orice efect al E-urilor din aceste produse de colorare. „Vopseaua intră în ou dacă este crăpată coaja şi nu ar trebui să consumăm acea parte a produsului, mai bine îndepărtaţi partea colorată a albuşului, decât să o consumaţi“, explică directorul general al Intitutului de Bioresurse Alimentare din Bucureşti, Nastasia Belc.

Revenirea la tradiţiile sănătoase

Ea susţine că vopselele care se află acum pe piaţă sunt chiar mai puţin nocive decât cele care se foloseau în trecut. Specialista este de părere că, cel mai probabil, vopselele de calitate, cele care sunt mai scumpe, au mai puţin E-uri. „Consumăm ouă vopsite o dată pe an, practic nu are relevanţă pentru populaţie“, a adăugat Belc.

Coloranţii chimici azoici au capacitatea de a forma compuşi cu ADN-ul, adică sunt periculoşi pentru sănătate, atrage însă atenţia doctorul nutriţionist Gheorghe Mencinicopschi, autor a numeroase cărţi despre alimentaţia corectă.

Deşi coloranţii intră în ou în special prin crăpături, riscul există oricum, deoarece coaja de ou nu este impenetrabilă Gheorghe Mencinicopschi, nutriţionist 

Însă există alternativă şi constă în metoda folosită în popor, până să apară aceste produse în comerţ. În trecut, spune Mencinicopschi, oamenii utilizau coloranţi naturali pentru vopsirea ouălor de Paşte.

„Foloseau frunză de ceapă pentru obţinerea culorii galben, iar pentru roşu foloseau sfeclă. Puneau ouăle în ciorăpei cu frunze care le colorau. Desigur, culorile nu erau atât de puternice cum sunt cele făcute cu ajutorul vopselelor alimentare de pe piaţă“, a explicat nutriţionistul.

Ouăle de Paşte, verificate de inspectorii sanitari

Din 7 aprilie, inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) verifică până pe 19 aprilie, toate tipurile de produse care se comercializează în această perioadă, în special animalele destinate sacrificării, carnea de miel, ouăle şi produsele din ouă destinate consumului uman, lapte şi produse din lapte, peştele şi produsele din pescuit.

Reprezentanţii ANSVSA susţin că toţi medicii veterinari vor fi mobilizaţi în judeţe şi vor face controale în baza unui program bine stabilit, inclusiv în weekend, iar consumatorii vor avea la dispoziţie numele medicului veterinar responsabil din zonă şi numărul de telefon la care pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

În ceea ce priveşte ouăle, inspectorii vor verifica dacă producătorii şi comercianţii sunt autorizaţi, dacă sunt transportate şi depozitate asigurând temperatura şi igiena corespunzătoare, dar şi dacă au marcate codul producătorului şi data expirării. „Ouăle cu coaja crapată sau lovită sunt retrase de la comercializare“, avertizează însă inspectorii ANSVSA. 

Pericolul consumului de ouă vechi

Şi medicii atrag atenţia asupra pericolului consumului de ouă vechi, care generează reacţii alergice foarte puternice, care pot duce şi la deces. Dacă un ou pus într-un vas cu apă pluteşte înseamnă că e stricat, susţin aceştia.

„Se poate muri de la consumul de ouă stricate. E o problemă de microbiologie, fiind vorba de microorganisme care afectează organismul. Dar poţi să îţi dai seama imediat dacă un ou este stricat după miros. Dacă simţi că ceva nu este în ordine, nu îl consumi“, susţine Nastasia Belc, director general la Institutul de Bioresurse Alimentare Bucureşti.

Gheorghe Mencinicopschi a explicat la rândul său că „este vorba de toxiinfecţii alimentare severe care se fac de la substanţele alergenice puternice din produsul stricat“.

Pe aceeaşi temă:

DOCUMENT Topul E-urilor din guma de mestecat. Ce conţin, de fapt, produsele tip gumă pe care le consumăm zilnic

Aprovizionarea de Paşte. Ce trebuie să ştim când cumpărăm brânză, ouă şi miel

FOTO Meşterul care îi învaţă pe copii arta încondeierii ouălor

Vânătoare de ouă de Paşti la Castelul Peleş