STUDIU Adolescenţii români, prieteni cu paharul

Tânărul român bea, fumează şi consumă droguri de la 14 ani şi petrece şapte ore pe zi în faţa televizorului sau la calculator, ca urmare a reducerii controlului familial, arată un raport UNICEF.

Adolescenţii din ziua de azi au căzut pradă unor vicii cum ar fi consumul de droguri, de alcool, fumatul şi duc o viaţă foarte diferită de cea a părinţilor lor, fiind prima generaţie „nativă digital“, spun experţii. Ei se informează mai mult de pe net decât de la şcoală sau din cărţi, îşi încep viaţa sexuală devreme şi nu prea ştiu ce este HIV.

Un sfert din adolescenţii din ziua de azi fumează, 42% au consumat băuturi alcoolice, în jur de 5% au consumat droguri, vârsta medie fiind de 14 ani, se arată în studiul UNICEF „Starea Adolescenţilor din România“ realizat de către Centrul de Sociologie Urbană şi Regională cu sprijinul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi lansat ieri la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului. De asemenea, 15% din adolescenţi şi-au început deja viaţa sexuală, deşi în jur de 24% - 39% nu ştiu ce înseamnă HIV şi doar 47% din ei folosesc prezervativul cu partenerul lor, conform raportului.

Psihologul şi consilierul şcolar Diana Ioaneş spune că sunt trei lucruri care au influenţat comportamentul şi activităţile adolescenţilor de azi şi totul s-a întâmplat odată cu deschiderea societăţii româneşti după ’89.

„Este vorba de accesul la televizor, la internet şi la droguri, însă problemele lor existenţiale sunt cam aceleaşi. Fumatul nu este o noutate, generaţia anilor ’60 fuma mult mai mult. Singura diferenţă majoră ar fi că accesul la informaţie pe care o pot obţine în mod facil de pe internet a dus la o lipsă de lectură, pe scurt, ei nu mai obţin informaţii din surse sigure şi complete“, a spus psihologul şcolar.

Studiul, realizat cu ajutorul unor interviuri şi chestionare distribuite pe un eşantion de aproximativ 600 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 10-18 ani, din Bucureşti şi alte şapte judeţe, mai arată că în jur de 93% din respondenţi merg la şcoală, 96% se uită zilnic la televizor, 88% stau în fiecare zi pe net şi peste 50% utilizează reţelele de socializare pentru a fi în contact cu prietenii lor, timp de aproape şapte ore în fiecare zi.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, prezent la lansarea studiului, a explicat la rândul lui pentru „Adevărul“ că din punctul său de vedere, tinerii ar trebui să citească mai multe, nu numai informaţiile fragmentate pe care le iau de pe net şi de la televizor şi ar trebui să practice mişcarea în aer liber, sportul fiind o modalitate mai directă şi mai benefică de socializare decât Facebook şi Twitter.

CE S-A SCHIMBAT DUPĂ ’89?

Studiul mai arată că motivul pentru care adolescenţii se comportă astfel este reducerea controlului familial, slăbirea legăturii dintre familie şi şcoală după ciclul primar, dar şi publicitatea agresivă pentru tutun şi alcool, ca să nu mai vorbim de influenţa anturajului.

Astfel, adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 13 ani se bazează în procent mai mare pe părinţi sau profesori când au probleme la şcoală cu alţi colegi, în timp ce tinerii care au între 14 şi 18 ani apelează mai degrabă la prieteni în astfel de situaţii.

Sociologul Mircea Kivu a explicat la rândul lui că cifrele nu sunt neapărat o noutate, dar astăzi sunt într-adevăr alte cauze care duc la comportamentul haotic al adolescenţilor.

„Cifrele arată numai câţi au recunoscut că se drogheză, fumează sau consumă băuturi alcoolice, realitatea e alta, totuşi nu cred că lucrurile s-au înrăutăţit, mai degrabă s-au schimbat de la o generaţie la alta. Adolescenţii de astăzi sunt ceea ce am numi nativi digital şi faţă de societatea dinainte de ’89, părinţii nu prea mai au timp să se ocupe de ei ca să nu mai vorbim de fenomenul migrării, de părinţi care îşi lasă acasă copiii să fie îngrijiţi de rude“, explică sociologul. Kivu mai spune că este în „fişa postului ca adolescenţii să îşi conteste părinţii“ şi nu ar trebui să ne mire asta.

Chiar dacă legislaţia privitoare la tineri este bine dezvoltată, lipsa resurselor o face dificil de aplicat, resursele financiare şi umane fiind, de regulă, concentrate la nivel central, eventual judeţean, nu şi local, se mai arată în raport. Drept soluţii, studiul recomandă legarea problematicii adolescenţilor de politicile de tineret, o mai largă consultare a tinerilor în general şi în special dezvoltarea Educaţiei pentru sănătate în şcoală având în vedere cât de puţin instruiţi sunt în ceea ce priveşte bolile cu transmitere sexuală şi sexul protejat.

Nu în ultimul rând, studiul menţionează necesitatea intervenţiilor pentru a reduce riscurile în cazul adolescenţilor care consumă droguri sau care practică prostituţia.