Studentii de la Agronomie fac practica prin parcuri

"Orasul Baneasa", un proiect de constructie a unor imobile de lux in zona verde a Capitalei, a fost pus la cale din anul 1992. Atunci, conducerea Agronomiei a decis sa faca bani din materialul

"Orasul Baneasa", un proiect de constructie a unor imobile de lux in zona verde a Capitalei, a fost pus la cale din anul 1992. Atunci, conducerea Agronomiei a decis sa faca bani din materialul didactic al studentilor. De atunci, acestia nu au mai facut practica in fosta Ferma 6 Baneasa, pentru ca rectorul Universitatii Agronomice Bucuresti demarase actiunea de defrisare a livezilor de ciresi, caisi si piersici. Acum, studentii fac practica in Parcul Herastrau, printre terasele cu manele, mititei si vata pe bat. Distrugerea zonei verzi din nordul Capitalei poate avea repercusiuni din partea Uniunii Europene, avand in vedere ca, la capitolul ecologie, Romania a ramas mult in urma. Zona respectiva este printre putinele care mentin echilibrul ecologic intr-un oras atat de poluat cum este Bucurestiul.
Agronomia este scutita de impozit pentru terenul defrisat
La inceputul anilor '90, sute de studenti faceau practica in livezile din zona stiintifica a Fermei 6, Baneasa. Unul dintre fostii studenti povesteste, cu amaraciune, ca "vedeam efectiv cum taie pomii si nu aveam ce sa facem. Alecu si cu Nicolae, de la Tutunul Romanesc, aduceau acolo nu numai studentii de la Agronomie, cat si de la alte facultati private unde el preda biotehnologiile si agroturismul. Ceea ce s-a declansat acolo, in Ferma 6 Baneasa, s-a incercat si la Fundulea, respectiv alungarea celor care stateau in calea planurilor marete de afaceri ale rectorului si acolitilor lui. Numai ca la Fundulea oamenii, care aveau locuintele de serviciu intr-un bloc cu doua etaje, si-au castigat in instanta dreptul de proprietate. Nu stiu de ce nu s-a intamplat la fel si la Baneasa", spune absolventul cu pricina. Institutiile de invatamant preuniversitar si universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, nu datoreaza, potrivit prevederilor legale, impozitul pe teren. In aceasta schema se incadreaza si Universitatea de Stiinte Agricole. Pentru cele 220 de hectare, Universitatea nu plateste, in 2005, la bugetul local peste 15 miliarde de lei, valoarea impozitului pentru zona A, unde cota este de 6.985 lei/metru patrat de teren/an.
Rectorul Alecu, mana-n mana cu "Tutunul Romanesc"
Rectorul Nicolae Alecu a lucrat in cateva randuri pentru patronul de la Tutunul Romanesc, detinand de-a lungul anilor cateva functii incompatibile cu statutul de rector. Astfel, intre 1996 si 1998, Nicolae Alecu a detinut functiile de vicepresedinte al Consiliului Stiintific al SN Tutunul Romanesc SA si de presedinte AGA al aceleiasi societati. Intre 1990 si 1999, Nicolae Alecu a fost presedintele AGA al SC Agros Boldesti-Scaieni, Prahova si al SC Agroindustrial Maharu Giurgiu, perioada in care detinea si functia de membru al Colegiului Ministerului Agriculturii si Alimentatiei. Cat despre Ioan Nicolae pe care studentii il considerau fratele lui Alecu, acesta nu este strain de mediul universitar, patronand in prezent controversata Universitate Bioterra din Bucuresti. Aceasta universitate a luat fiinta legal in anul 2002, cand Nicolae Alecu devenise membru al Comisiei de Management si Marketing din cadrul Ministerului Educatiei Nationale. Comisia avea ca principala activitate atestarea diplomelor si a titlurilor academice. Mai mult, Alecu detinea si functia de membru al Comisiei de Buget si Strategii din cadrul Consiliului National al Rectorilor. Rectorul Nicolae Alecu ne-a declarat ca "functiile pe care le-am ocupat si le ocup nu sunt incompatibile intre ele. Mai mult, in 2003, conducerea APAPS m-a numit in functia de presedinte la SN Tutunul Romanesc. Sunt mandru de acest lucru", a precizat rectorul Alecu.

Livada din Baneasa, taiata cu aprobarea Ministerului Agriculturii
Livada fostei Ferme 6 din cartierul Baneasa, pe locul careia se va construi cartierul de lux, a fost taiata cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei (MAA). La vremea respectiva, ministru al Agriculturii era Ilie Sarbu. Astfel, peste 20 de hectare de vie, ciresi, caisi si piersici au cazut sub topoarele si drujbele manuite de cei care au vazut in terenul din buza Bucurestiului o banca de bani neexploatata. Numai ca, pentru constructia megacartierului care se va intinde pe o suprafata de 220 de hectare, "exploatatorii" au fost nevoiti sa taie si o suprafata din Padurea Baneasa, cea care a facut parte candva din Codrii Vlasiei.