Sondaj INSCOP la 4 ani de război în Ucraina. Românii susțin creșterea bugetului Apărării și vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că 73% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, corupția și creșterea prețurilor fiind principalele motive de îngrijorare, iar războiul din Ucraina afectează percepțiile privind securitatea regională.

INSCOP Research a prezentat rezultatele cercetării sociologice „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată la solicitarea New Strategy Center.

Sondajul, realizat în perioada 28 ianuarie- 6 februarie 2026, arată o societate marcată de oboseala războiului, cu niveluri ridicate de neîncredere, dar și cu o susținere consistentă pentru întărirea capacității de apărare.

22.2% dintre respondenți sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20% în noiembrie 2022, 23.4% în noiembrie 2023, 30.3% în octombrie 2024 și 24.1% în noiembrie 2025). De asemenea, 73.1% cred că lucrurile merg într-o direcție greșită (față de 74.8% în noiembrie 2022, 68.6% în noiembrie 2023, 61.1% în octombrie 2024 și 66.3% în noiembrie 2025), iar 4.7% nu știu sau nu răspund (față de 5.3% în noiembrie 2022, 8% în noiembrie 2023, 8.6% în octombrie 2024 și 9.6% în noiembrie 2025).

Sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Sunt pesimiști cu privire la direcția țării în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Câștigătorul războiului din Ucraina

44.5% dintre cei chestionați consideră că Rusia va câștiga războiul din Ucraina (față de 26.1% în mai 2022 și 32.6% în noiembrie 2023), în timp ce 23.4% indică Ucraina (față de 50.3% în mai 2022 și 34.5% în noiembrie 2023). 32.2% nu știu sau nu răspund (față de 23.5% în mai 2022 și 32.9% în noiembrie 2023).

Sunt de părere că Rusia va câștiga războiul mai ales: votanții AUR și tinerii sub 30 de ani. Cred că Ucraina va câștiga războiul în special: votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. 35.4% dintre participanții la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă concesii Rusiei (față de 24.5% în noiembrie 2023). 53.3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile (față de 64.7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.3% (față de 10.8% în noiembrie 2023)

Atitudinea României în cadrul NATO

În cazul în care un stat NATO ar fi atacat, 40.9% dintre cei intervievați consideră că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat NATO și să ajute militar aliatul atacat (față de 51.1% în februarie 2022 și 51.2% în mai 2022). 27.4% cred că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană (față de 27.7% în februarie 2022 și 28% în mai 2022).

19.6% ar alege ca România să rămână neutră (față de 12.2% în februarie 2022 și 15.9% în mai 2022), în timp ce 5.5% și-ar dori ca țara să iasă din NATO (față de 6.2% în februarie 2022 și 3% în mai 2022). 6.5% nu știu sau nu răspund (față de 2.8% în februarie 2022 și 1.9% în mai 2022).

Potrivit sursei citate, sunt de părere că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat NATO și să ajute militar aliatul atacat în special: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.

Consideră că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană mai ales: femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară. Votanții AUR cred într-o proporție mai mare ca restul populației că România ar trebui să rămână neutră În cazul în care un stat NATO ar fi atacat.

Apărarea externă a României

Întrebați în ce măsură cred că diversele entități/ țări ar apăra România în cazul unui atac al Rusiei, 66.6% dintre respondenți au indicat în foarte mare sau în destul de mare măsură NATO,  47.7% – Franța, 46.6% – SUA și 44.6% – Germania, Marea Britanie – 38.1%.

35.3% dintre români cred că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 31.3% în destul de mare măsură, 12.7% în destul de puțină măsură, iar 17% în foarte puțină măsură sau deloc. 3.6% nu știu și 0.1% nu răspund.

Sunt de părere că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani și cei cu educație primară cred cel mai puțin că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia.

Sunt de părere că SUA va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanții PNL, bărbații, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții USR și persoanele între 45 și 59 de ani cred cel mai puțin că SUA ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.

În cazul în care România ar fi atacată de Rusia, 23.6% dintre participanții la sondaj cred că Franța ar apăra țara în foarte mare măsură, 24.2% în destul de mare măsură, 16.2% în destul de puțină măsură, iar 31% în foarte puțină măsură sau deloc. 5% nu știu și 0.2% nu răspund.

Posibilitatea retragerii trupelor americane

73.1% dintre respondenți au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa și implicit din România, în timp ce 25.4% nu au auzit de acest lucru. 1.5% nu știu sau nu răspund.

Au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa și implicit din România mai ales: votanții PNL, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public. Nu au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa și implicit din România în special: votanții AUR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul rural.

47.9% dintre cei intervievați cred că posibilitatea retragerii trupelor americane din România ar afecta semnificativ siguranța României. 26.2% consideră că ar afecta siguranța țării, dar trupele americane pot fi înlocuite cu trupe din țări aliate europene, în timp ce 19.9% spun că nu ar afecta deloc siguranța României. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.1%.

Sunt de părere că retragerea trupelor americane din România ar afecta semnificativ siguranța României mai ales: votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural.

Achizițiile de armament

48.6% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României” (față de 48.5% în februarie 2022 și 50.5% în martie 2022). 40.2% aleg afirmația: „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament” (față de 45% în februarie 2022 și 41.5% în martie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.2% (față de 6.5% în februarie 2022 și 8.1% în martie 2022)

Consideră că achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Sunt de părere că achizițiile de armament occidental avansat  ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament în special: persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul public.

Nivelul de pregătire al României în fața unui atac al Rusiei

3.6% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9.9% în destul de mare măsură, 31.7% în destul de mică măsură, iar 51.4% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.3%.

Consideră că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei mai ales: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul privat cred cel mai puțin că România este pregătită să facă față unui atac rusesc.

Creșterea bugetului de apărare

74.4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să-și crească bugetul pentru apărare pentru a putea să facă față amenințărilor și să-și îndeplinească obligațiile ca stat membru NATO, în timp ce 21.2% sunt împotrivă. 4% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord România să-și crească bugetul pentru apărare mai ales: votanții PSD, PNL și USR, locuitorii din București și din urbanul mic. Nu sunt de acord cu majorarea bugetului pentru apărare în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul public.

Introducerea serviciului militar obligatoriu

67.1% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (față de 58.4% în mai 2015). 30.5% sunt împotrivă (față de 31.1% în mai 2015), iar 2.4% nu știu sau nu răspund (față de 10.5% în mai 2015).

Sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Nu sunt de acord în special: votanții PSD, PNL și AUR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război, 48.1% dintre respondenți spun că da, 48.8% sunt împotrivă, 2.9% nu știu, iar 0.3% nu răspund.

Sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva acestei idei în special: votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane.

Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.