Soluţii pentru împiedicarea exportului paralel cu medicamente

După ce pacienţii români au ajuns în situaţia de a nu-şi găsi tratamentele necesare în farmacii, pe motiv că majoritatea medicamentelor pleacă direct în străinătate, autorităţile caută soluţii pentru a limita un fenomen care s-a acutizat în ultimele luni: exportul paralel cu medicamente.

Ministerul Sănătăţii se află într-o situaţie dificilă, fiind nevoit să gestioneze o criză a medicamentelor care se adânceşte pe zi ce trece şi care duce nu doar pe bolnavi, ci şi pe medicii care îi tratează în culmea disperării. După ce sute de medicamente au dispărut în ultimii doi ani, unele dintre ele fără alternativă terapeutică, pacienţii români s-au văzut nevoiţi să îşi cumpere medicaţie din alte state europene. 

Nu doar modificările legate de stabilirea preţului la medicamente au făcut ca unele dintre ele să devină neinteresante din punct de vedere pentru producătorii şi distribuitorii de medicamente, ci şi un fenomen care a luat amploare în ultima perioadă: exportul paralel de medicamente, activitate care presupune că acele cutii care erau destinate pieţei interne ajung în alte ţări europene sau chiar în state aflate în afara Uniunii Europene. 

Ce înseamnă obligaţia de serviciu public

Puse în faţa faptului împlinit, autorităţile încearcă să găsească soluţii pentru a limita fenomenul. Concret, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a arătat că, în prezent, lucrează la normele pentru asigurarea serviciului public prin care distribuitorii de medicamente sunt obligaţi să asigure mai întâi necesarul din România. 

„Pentru exportul paralel se lucrează la o procedură prin care firmele importatoare să asigure în primul rând piaţa internă. Exportul intracomunitar nu poate fi interzis decât pe o scurtă perioadă de timp, cu o foarte bună justificare, pentru că cei de la Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei imediat întreabă de ce ai intervenit în piaţă”, a explicat Florian Bodog, precizând că vor fi operate modificări legislative în Parlament pentru reglementarea comerţului intracomunitar. 

Concret, medicul Florin Buicu, şeful Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, a declarat, pentru „Adevărul”, că o primă modalitate prin care exportul paralel ar putea fi limitat o reprezintă mutarea avizării la nivelul deţinătorului de autorizaţie de punere pe piaţă (APP). „Practic, distribuitorul de medicamente va fi obligat să obţină un aviz de la producătorul de medicamente pentru a duce medicamentele în afară, iar acesta din urmă nu are niciun interes ca medicamentele să nu rămână aici. Este una din soluţiile prin care putem încetini acest fenomen”, a explicat Buicu. 

O piaţă de 700 de milioane de euro

Potrivit acestuia, exportul de medicamente se derulează necontrolat. „La nivelul distribuitorilor există obligaţia de serviciu public, dar această obligaţie, ca şi cantitate, este nedefinită. Este posibil ca piaţa exporturilor paralele să fi ajuns la 700 de milioane de euro. Ca idee, la ora actuală, statul român decontează medicamente de 1,5 miliarde de euro prin fondul naţional unic de asigurări de sănătate (FNUASS). O a doua variantă pe care o avem în vedere este interzicerea exportului paralel, dar ea poate fi făcută pe o perioadă de trei până la maximum un an”, a completat Florin Buicu, adăugând că se doreşte, de asemenea, o modificare a conceputului de comerţ cu medicamente.

„Va exista un sistem electronic, fiecare producător va fi obligată să aibă minimum trei distribuitori. Când farmaciile vor lansa o comanda, distribuitorul va fi obligat să o livreze. Acest sistem electronic ne va ajuta să creăm premisele unei directive pe care suntem obligaţi să o implementăm până la începutul anului 2019. Practic, vom vedea traseul unei cutii de medicamente - prin ce distribuitor a ajuns, la ce farmacie a ajuns, de la ce producător a plecat”, a subliniat preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. 

Pacienţi: „Nu avem tratamente”

Însă până ca aceste modificări să fie, într-adevăr, efectuate, pacienţii se plâng în continuare că nu reuşesc să găsească medicamente vitale în farmacii. Şi nu e vorba doar de oncologice, ci inclusiv de antibiotice, antifungice, medicamente utilizate în bolile respiratorii sau chiar insulina. 

„Nu avem tratamente. Unele nu se mai aduc pentru că nu se justifică economic, altele sunt vândute la export paralel, iar pe partea de oncologice nici nu s-a mai dat ordinul prin care să restricţioneze vânzarea citotastaticelor în străinătate, aşa cum s-a dat până în decembrie 2015. Dacă politica de preţuri nu se schimbă, sau dacă în Catalogul Canamed nu va fi un preţ mediu european, vom avea de suferit în continuare”, a declarat, pentru „Adevărul”, Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC). 

„Primim tot mai multe apeluri disperate ale medicilor oncologi şi ale pacienţilor diagnosticaţi cu cancer, privind lipsa de medicamente. De ce ne aflăm în această situaţie? Pentru că vorbim de o piaţă a exporturilor paralele de medicamente de 500-700 milioane de euro, chiar 1 miliard de euro. Banii mulţi generează interese uriaşe şi un sistem pervers, pe care niciun ministru nu l-a dărâmat până acum. În timpul asta, însă, copiii bolnavi de cancer se sting”, au explicat reprezentanţii pacienţilor.

Medicamente vitale lipsesc din farmacii 

Criza medicamentelor s-a adâncit după ce în 2015 companiile farmaceutice au fost obligate să reactualizeze preţul medicamentelor. Atunci, autorităţile au decis să pună în aplicare o ordonanţă veche din 2009, care permitea ieftinirea medicamentelor dar care, spuneau oficialii, le-ar fi dat posibilitatea românilor să beneficieze de terapii noi. Efectul a fost însă unul contrar aşteptărilor şi, rând pe rând, medicamentele au luat calea străinătăţii. 

„În România, tratamentul a devenit o misiune imposibilă. Mii de medicamente vor fi retrase din România, sute de mii de cutii şi flacoane iau calea exportului, în vreme ce autorităţile nu iau nicio măsură”, a declarat şi Radu Gănescu, şeful Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Sistemul de raportare a fost abandonat 

Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a atras atenţia în decembrie 2016, că exportul paralel este un motiv pentru criza medicamentelor. Acesta a luat decizia de a crea un sistem de raportare a lipsei medicamentelor, respectiv un site în care pacienţii puteau scrie ce produse nu găsesc în farmacii. Ulterior, a fost implementat un sistem de monitorizare în timp real a stocurilor de medicamente, pentru a putea interveni punctual, acolo unde era cazul. În decembrie 2016, a fost definită prin ordin de ministru obligaţia de serviciu public, dar semnarea a fost blocată la nivelul Ministerului Sănătăţii.