Şişeşti, comuna fără şomeri

Localitatea în care trăiesc 3.620 de persoane are o fabrică de ceramică şi teracotă, un atelier de tâmplărie şi o brutărie. Judeţul Mehedinţi are cei mai mulţi şomeri din ţară: 17.363. Dar tot aici este şi comuna Şişeşti unde toţi locuitorii au loc de muncă, în special datorită unor afaceri din fonduri europene.

Localitatea Şişeşti sfidează recesiunea şi statisticile cu o industrie profitabilă, bazată pe proiecte inteligente. Fie că lucrează în fabrica de ceramică şi teracotă, în atelierul de tâmplărie sau în brutărie, localnicii au carte de muncă şi sunt asiguraţi medical.

Mai citiţi şi:

Fără joburi nu există reabilitare

Oferta locurilor de muncă a crescut de cinci ori în Dâmboviţa

Lupta şomerilor pentru cursuri de calificare

Oamenii muncesc, zi de zi, în dospirea lutului şi a pământului, iar calitatea oalelor şi a plăcilor de teracotă fabricate de ei este apreciată de specialişti.

„Am şase ani de când lucrez aici. Îmi place ce fac. A fost greu la început, nu ştiam nimic, dar am învăţat pe parcurs. Facem teracote, malaxăm pământul, îl cărăm pe mâini, îl tăiem cu sârma, luăm bucată cu bucată şi punem în tipare. Presăm şi apoi scoatem la uscat. După ce se usucă, le băgăm la cuptor. Acolo e altcineva care le prelucrează", a explicat Simona Dinu (32 de ani).

Pentru un salariu cuprins între minimul pe economie şi 1.000 de lei, 80 de persoane lucrează pentru afacerile dezvoltate de primărie. „Întreg serviciul merge pe autofinanţare. Cât se produce, atât se câştigă. Numai cine nu vrea să muncească nu munceşte", a spus primarul Marian Răducan.

Şi pentru că nu se mulţumesc cu puţin, edilii au atras, prin fonduri europene, importante sume pentru comună. Ei au câştigat, numai anul trecut, patru proiecte în valoare de aproape 600.000 de euro, pe situaţii de urgenţă şi învăţământ.

În cel mai important s-a cumpărat o maşină de pompieri şi câteva utilaje agricole, în valoare de 330.000 de euro. Pentru acest an, Primăria Şişeşti a depus alte cinci proiecte, în valoare totală de 2,5 milioane de euro, urmărind reabilitarea unui drum comunal, construcţia unui târg pentru valorificarea produselor de ceramică, precum şi construcţia unui after school.

Comuna a câştigat până acum nu mai puţin de zece proiecte europene, dar a şi pierdut alte zece. „Am ratat un proiect doar pentru simplul fapt că nu era vizibilă ştampila partenerului sârb", a spus Răducan.

Comuna are 3.620 de persoane, dintre care lucrează aproximativ 25%, restul fiind bătrâni şi copii. Cei care nu au loc de muncă în Şişeşti muncesc în Drobeta-Turnu Severin sau în Halânga, la Combinatul de Apă Grea, dar cei mai mulţi muncesc în minerit.

Banii europeni scot judeţul din sărăcie

Conducerea Consiliului Judeţean Mehedinţi susţine că fără proiecte europene, comunităţile locale nu vor avea bani.

„Primarilor care încă nu au depus proiecte pe cele două programe de vecinătate, România - Serbia şi România - Bulgaria, le cer să înţeleagă că este singura formă sigură de a aduce bani către comunitatea locală", a declarat  Marius Bălu, preşedintele Consiliului Judeţean.

Codaşele Corcova şi Gârla Mare

O mare parte dintre şomerii mehedinţeni sunt din mediul rural, iar localităţile Corcova şi Gârla Mare sunt fruntaşe. Aici, rata şomajului este destul de ridicată, numărul şomerilor depăşind 500 de persoane, la o populaţie de aproape 6.000 de locuitori.

Vor numai locuri de muncă uşoare

Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mehedinţi, rata şomajului a explodat la sfârşitul anului trecut şi a ajuns la 14,09%, iar perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare. Doar jumătate din totalul de 17.363 de şomeri înregistraţi primesc indemnizaţie.

Zilele trecute, edilii din Drobeta-Turnu Severin, oraş în care sunt înregistraţi peste 4.000 de şomeri, au cerut patronilor de firme de construcţii să nu mai angajeze forţă de muncă din alte judeţe, ci doar din Mehedinţi, pentru că altfel riscă să piardă contractele cu primăria. Reprezentantul firmei AC Sistem, Costi Isvoranu, susţine că ideea primăriei este bună, dar fără efect.

„Caut de luni de zile să angajez şapte şoferi pe autobuz şi nu găsesc. Am nevoie de sudori profesionişti şi am fost nevoit să angajez din Turceni în condiţiile în care uzina de vagoane şi şantierul naval au disponibilizat în 2009 foarte mulţi sudori. Toţi fug numai după locuri de muncă uşoare, gen ospătar, barman", a spus Isvoranu.