Senatul a decis eliminarea impozitului pe venit de 16% pentru toate pensiile, indiferent de cuantumul lor

Pensionarii cu pensii care depăşesc pragul de 1.050 de lei ar putea să nu mai plătească 16% din impozitul pe venit, aşa cum se întâmplă în prezent, după ce plenul Senatului a adoptat o propunere legislativă în acest sens. Impactul bugetar ar fi major, atrage atenţia Guvernul, care nu susţine un asemenea proiect. Ultimul cuvânt îl au deputaţii.

Nicio pensie din România nu va mai fi supusă taxării. Asta după ce plenul Senatului a adoptat o propunere legislativă prin care se elimină impozitul pe venit de 16% datorat pentru pensiile mai mari de 1.050 de lei. Propunerea, care îi aparţine senatoarei Cristiana Anghel (ALDE) a fost luată cu 66 de voturi „pentru” şi 18 „împotrivă”. Au existat şi cinci „abţineri” în acest caz.

Însă forul decizional este Camera Deputaţilor. Iniţiativa a stârnit controverse în plen. Dacă senatoarea Cristiana Anghel, cea care a a iniţiat legea, a susţinut că proiectul reprezintă o măsură de ajutorare a bătrânilor, senatoarea PNL Mariana Câmpeanu a atras atenţia că cei care vor profita de lege sunt, de fapt, pensionarii cu pensii mari. Tocmai din acest motiv, ea a propus ridicarea plafonului de la 1.000 de lei la 1.500 de lei, dar propunerea sa a fost respinsă. „Pentru cine scutim noi impozitul? Pentru cei cu pensii mici? Pentru că ei au acest impozit scutit.

Câţi pensionari sunt în România

Sunt 3,8 milioane de pensionari cu pensii sub 1000 de lei, cum acceptatţi acest lucru? Aceşti bătrâni vor rămâne cu aceeaşi pensie, iar cei cu 100 de milioane vor avea bani în plus”, a spus, în plen, Mariana Câmpeanu, fost ministru al Muncii. Mai mult, ea a propus un amendament de ridicare a plafonului de scutire de impozit de la 1.000 de lei la 15.000 de lei, dar propunerea sa a fost respinsă de plenul Senatului.

„Bătrânii noştri nu sunt o masă amorfă, fără identitate. Bătrânii noştri au nume şi prenume. Sunt părinţii, bunicii sau străbunicii noştri. Bătrânii noştri au construit o ţară. A venit războiul şi a distrus-o. (...) După o muncă de o viaţă, părinţii, bunicii, strămoşii noştri au ajuns bătaia de joc a guvernanţilor. Se pare că dumnealor suferă de gerontofobie”, a spus, în replică, Cristiana Anghel.

Nici măcar co-preşedintele ALDE nu a susţinut această idee. Mai exact, Călin Popescu Tăriceanu a explicat, marţi, că statul nu îşi poate permite acest lucru.

„Prin urmare, mai ales pentru pensiile mici, eu cred că putem să menţinem în continuare această prevedere – să nu fie impozitate – dar sunt şi pensii care în momentul de faţă ajung la 8.000, 9.000 de lei pe lună. Nu ştiu dacă este până la urmă echitabil să continuăm cu această formulă, pentru că nu ştiu dacă bugetul îşi poate permite. Dacă şi-ar permite bugetul, putem să fim generoşi cu toţi. Însă, atenţie, avem şi categorii sociale şi eu, ca liberal, nu pot să mă ocup numai de profesiile liberale sau de cei care sunt întreprinzători. Noi trebuie să avem o vedere cuprinzătoare la nivel naţional, trebuie să vedem că există şi categorii sociale defavorizate şi trebuie să încercăm, în spiritul unei solidarităţi care este normală pentru o ţară civilizată, să vedem ce facem şi pentru categoriile defavorizate”, a declarat, la Parlament, Călin Popescu Tăriceanu.

Guvernul nu a susţinut proiectul

În momentul de faţă, pensiile se impozitează cu 16% în cazul celor care depăşesc valoarea de 1.050 de lei. Prin noua lege, s-ar elimina acest impozit, astfel încât nicio pensie din România nu va mai fi supusă taxării, indiferent de cuantum. Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament în ianuarie 2016, fiind retrimisă de mai multe ori la Comisie. Concret, Comisia de buget-finanţe a dat de două ori raport de respingere propiectului, iar pe 31 august au elaborat un raport de admitere cu amendamente.

Ulterior, potrivit modificărilor aduse în comisia de buget-finanţe în ultimul raport, de admitere, au fost abrogate articolele 62 şi 64 din Codul Fiscal, care prevăd categorii de venituri supuse impozitului pe venit de 16%, printre care şi pensiile. Guvenul nu a susţinut propunerea legislativă, din cauza impactului negativ asupra venitului bugetului de stat consolidat, estimat la 2,2 miliarde de lei pentru anul 2017, an în care legea ar trebui să intre în vigoare.
 
De altfel, legea prevede şi că actul nu poate fi modificat prin Ordonanţă de Urgenţă, fapt care i-ar putea atrage critici de neconstituţionalitate, în cazul în care ar trece şi de Camera Deputaţilor, având în vedere că în Constituţie sunt prevăzute expres cazurile în care Guvernul poate emite OUG şi nu permite Parlamentului să facă astfel de menţiuni. După adoptare, legea va merge acum la Camera Deputaţilor pentru votul final.