Sarmizegetusa Ulpia Traiana, capitala romană un diamant neşlefuit

Muzeului din Sarmizegetusa, Florin Delinescu. Pentru că, până la a proteja şi valorifica cu adevărat o asemenea moştenire, mai avem de învăţat. Capitala romanilor avea 30.000 de

Muzeului din Sarmizegetusa, Florin Delinescu. Pentru că, până la a proteja şi valorifica cu adevărat o asemenea moştenire, mai avem de învăţat.

Capitala romanilor avea 30.000 de locuitori
Sarmizegetusa Ulpia Traiana se află la 20 de km sud-vest de oraşul Haţeg, principalele obiective turistice fiind Amfiteatrul şi Forul Roman, şcoala Gladiatorilor şi Templul Zeiţei Nemesis, Sediul Procuratorului Financiar, Termele şi Muzeul Arheologic.
Capitala Daciei Romane a fost stabilită aici în 106 d.Hr. Ulpia Traiana avea, în vremurile de glorie, 25.000 - 30.000 de locuitori şi se întindea pe o suprafaţă de aproximativ 32 ha - suprafaţă înconjurată de ziduri. În afara zidurilor se aflau case (villae), ateliere meşteşugăreşti, temple şi cimitire. Amfiteatrul, care se vede şi astăzi, adăpostea până la 5.000 de spectatori. Directorul Muzeului din Sarmizegetusa, Gică Băeştean, povesteşte că nu există biserică în zona Haţegului care să nu fi fost construită cu piatră de la Ulpia Traiana. Locuitorii au folosit monumentele romane: şi-au făcut case, biserici şi cuptoare de pâine.
Muzeul Arheologic din Sarmizegetusa este un loc minunat în care poţi afla despre ritualul de înfiinţare a oraşelor romane - zidul de incintă fiind ridicat pe urma brazdei trase de un bou şi o vacă albi, despre un roman care a fost pegmarius şi se ocupa de efectele speciale din arenă, despre zarurile măsluite pe care le foloseau în jocuri. Romanii aveau terme şi încălzire centrală, un sistem de canalizare bine pus la punct, cei mai bogaţi aveau apă în case. Îşi luminau casele cu opaiţe, iar în casele înstărite era un sclav care se îndeletnicea numai cu scoaterea fitilului din opaiţ, ca să nu cadă în baia de ulei.

Temple romane retrocedate prin Legea 18
Templul lui Liber Pater şi sanctuarul zeilor Esculap şi Hygieia se află pe terenuri retrocedate. Se pot vedea, privite de peste drum, dar nu sunt incluse în turul de vizitare. Haosul aplicării Legii 18, lipsa unor alte terenuri disponibile în zonă, lipsa legislaţiei privitoare la definirea patrimoniului cultural au făcut ca Primăria Haţeg să retrocedeze, la începutul anilor '90, terenuri unde înainte de Revoluţie au fost scoase la lumină vestigii romane. Ulterior, terenurile înnobilate cu vestigii au fost cumpărate de statul român, la acest moment numai cele două obiective menţionate fiind în proprietate privată. Cât despre noi şantiere arheologice, lipsa banilor rămâne cuvântul de ordine.

Sărbători tradiţionale:
Nedeile, care se organizează după Sărbătorile de Paşte
Ziua de naştere a împăratului Traian - dies Traiani -, sărbătorită în jurul datei de 18 septembrie. În acest an, sărbătorile sunt amplificate de aniversarea a 1900 de ani de la războaiele daco-romane