Salvat la Viena, răpus în România

Transplantul de la Viena a reuşit, pacientul a decedat din cauza condiţiilor post-operatorii din România. Aceasta pare să fie soarta bolnavilor care beneficiază de transplant de plămâni pentru a supravieţui, în condiţiile în care controalele post-transplant nu pot fi făcute în siguranţă în unităţile sanitare de la noi.

Puţinii pacienţi care au şansa de a face transplant de plămâni la Viena se confruntă cu numeroase probleme atunci când au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Transplantaţi în străinătate, ajung în situaţia de a deveni victime ale sistemului medical românesc, incapabil să le pună la dispoziţie specialiştii necesari şi aparatura care să îi ţină în viaţă. Birocraţia e un alt motiv pentru care pacienţii cu transplant de plămâni ajung cu multă dificultate la clinica AKH Viena, unde ar trebui să li se facă monitorizarea post-transplant şi controalele medicale. 

Iar asta în condiţiile în care există un spital acreditat pentru transplant de plămâni încă din anul 2016, respectiv Spitalul Sfânta Maria din Capitală. Cu toate acestea, nu aici a ajuns tânărul gorjean Adrian Lupu, transplantat în 2016 în clinica vieneză. A fost răpus de o pneumonie, după cum au declarat oficiali din Ministerul Sănătăţii pentru „Adevărul”, menţionând că plămânul de care a beneficiat în urmă cu doi ani a fost rejectat de organism, motiv pentru care problemele de sănătate erau din ce în ce mai dese. 

„Săptămâna trecută i s-a dat aprobare pentru a se duce la Viena pentru investigaţii, dar nu a mai apucat să facă asta. A făcut o pneumonie şi era netransportabil”, au arătat oficiali din Ministerul Sănătăţii, precizând că pe întreg parcursul anului 2017 o singură operaţie de transplant de plămâni a fost efectuată la Viena, deşi în buget erau prevăzute cinci astfel de intervenţii. 

Adrian Lupu s-a stins din viaţă la doar 34 de ani

Pacient: „Este o bătaie de joc, e ignoranţă”

Ministerul Sănătăţii alocă bani şi pentru monitorizarea post-transplant, mai importantă decât operaţia în sine, au completat sursele medicale. De cealaltă parte, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat ieri că sistemul de transplant de la noi din ţară nu funcţionează în parametri optimi de aproape doi ani, motiv pentru care va veni cu modificări esenţiale la legea transplantului. Până atunci, cei care au de suferit sunt bolnavii, spune Adrian Popa, pacient transplantat la Viena şi preşedinte al Asociaţiei Române de Transplant Pulmonar (ARTP). 

„Este o bătaie de joc, e ignoranţă”, a explicat pacientul, menţionând că toate controalele pe care le-a făcut după transplantul de plămâni le-a efectuat în Viena şi nu în România. Mai mult, reprezentantul pacienţilor susţine că niciun spital din ţara noastră nu e pregătit să asigure controlul post-transplant al pacientului, nici măcar singurul spital acrediat pentru aşa ceva. 

„Chirurgul, după prima perioadă de după operaţie, nu mai are nicio treabă cu pacientul. La noi s-au format echipe de oameni pentru nişte centre post-transplant pulmonar la Bucureşti, la Timişoara, la Iaşi, la Cluj, doar că totul a rămas la stadiul de vorbă. Li s-a promis că aceste centre vor fi legalizate şi nu s-a mai făcut nimic, asta cu toate că medicii au mai tras semnale de alarmă la Ministerul Sănătăţii. Autorităţile române dau dovadă de inconştienţă, un medic care a fost şi s-a pregătit la Viena ştie ce înseamnă aşa ceva”, a explicat Adrian Popa pentru „Adevărul”. 

Lehamite faţă de autorităţile române

Pacientul susţine că şansele românilor de a se trata în clinica AKH Viena au scăzut considerabil după scandalul care a marcat transplantul românesc în 2016. „E o lehamite faţă de autorităţile române, şefii de acolo au fost deranjaţi, iar cei care au de pierdut sunt bolnavii, deşi sunt peste 20 de persoane care au nevoie de transplant”, a completat bărbatul. La fel susţine şi Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, potrivit căruia tendinţa celor din Viena a fost de a reduce foarte mult activitatea de transplant pentru pacienţii români. 

„Au fost prioritari pacienţii lor. E grav că se ajunge în astfel de situaţii, în care un pacient transplantat se pierde din cauza lipsurilor din sistem, practic a fost condamnat la moarte”, a declarat Tache. „Spitalul Sfânta Maria va trebui să fie o opţiune pentru cei care ajung să aibă urgenţe. Vor trebui să înceapă, să câştige experienţă, pentru că medicii au fost specializaţi în străinătate”, a declarat pentru „Adevărul” şi profesorul Radu Deac, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant. 

Cum poate fi revigorat transplantul românesc

Totuşi, infecţia cu virus gripal, foarte agresivă în acest an, putea să facă în aşa fel încât pacientul din Gorj să nu poată fi transportat până în Viena, susţine şi doctorul Carmen Pantiş, coordonatorul de transplant pe Bihor. 

„Dacă e transplantat pulmonar el primeşte imunosupresie şi fiind pe imunosupresie este foarte sensibil la orice fel de infecţie. Era posibil să nu poată fi transportat pentru că ventilaţia mecanică se face cu aparatură specială, într-un anumit mod”, a explicat medicul anesteizst. 

„Campaniile negative nu duc la nimic bun, ci taie şansele oricărui român care e pe lista de aşteptare să primească un organ pentru că majoritatea familiilor nu o să mai doneze. Este nevoie de o revigorare pe plan naţional şi de o încurajare a medicilor care se ocupă de identiifcarea donatorilor în moarte cerebrală, a coordonatorilor de transplant şi de o schimbare a mentalităţii populaţiei. Transplantul trebuie pus pe o legislaţie sănătoasă, care să vină cu criterii clare: au acces cei care sunt cei mai bolnavi şi care sunt compatibili. Aceştia ar fi paşii ca să creştem numărul de donatori”, a conchis aceasta. 

Scandalul care a pus transplantul românesc pe butuci 

La mijlocul lunii noiembrie 2016, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, cel care a şi anunţat decesul tânărului gorjean Adrian Lupu, anunţase că nu se pot efectua proceduri de transplant de plămâni la Spitalul Sfânta Maria din Capitală, pe motiv că pune sub semnul întrebării acreditarea obţinută de unitatea sanitară, care s-ar fi făcut sub „presiune politică”. 

La scurt timp de la aceste declaraţii, managerul spitalului, Narcis Copcă, a reacţionat şi a anunţat că se încearcă discreditarea unităţii medicale, motiv pentru care acţionează în instanţă Ministerul Sănătăţii. Şi conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant a respins acuzaţiile într-o conferinţă de presă în care a anunţat că numărul de organe a scăzut şi că activitatea din domeniul transplantului este trasă pe linie moartă. 

De asemenea, o echipă format din experţi europeni ar fi trebuit să facă o vizită în unitatea sanitară, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. La rândul lor, pacienţii au explicat că îşi doresc ca proceduri de transplant de plămâni să aibă loc şi în România, dar că vor să fie siguri că spitalul care a obţinut acreditare pentru efectuarea lor dispune de toate condiţiile pentru ca aceştia să se poată recupera după intervenţie.