România depășește Polonia și devine țara cu cele mai rele condiții pentru persoanele LGBTQ+
0După șase ani consecutivi pe primul loc, Polonia nu mai este cea mai rea țară din UE pentru persoanele LGBTQ+, potrivit clasamentului anual „Rainbow Map” publicat de organizația neguvernamentală ILGA-Europe, pentru că a fost surclasată de România, scrie euronews.com.
Potrivit unui clasamentului ILGA-Europe, cu sediul la Bruxelles, România a depășit Polonia, devenind ca fiind cea mai rea țară din UE pentru persoanele LGBTQ+
Polonia a ocupat din 2019 acest primul loc în nefastul clasament, care se bazează pe un scor ce ia în considerare factori precum numărul de infracțiuni motivate de ură într-un anumit an și drepturile acordate de autorități comunității LGBTQ+.
Mai mulți lideri politici polonezi, inclusiv președintele partidului Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczyński, au militat în trecut împotriva a ceea ce ei numesc „ideologia LGBTQ+”.
Cum s-a schimbat situația în Polonia
După alegerile parlamentare din 2023, condițiile pentru persoanele LGBTQ+ s-au îmbunătățit în Polonia. Totuși, noul guvern nu a introdus nicio nouă reformă pentru a îmbunătăți drepturile LGBTQ+, deși a promis acest lucru în timpul campaniei preelectorale.
ILGA-Europe raportează că în categoria „spațiul societății civile”, Polonia a înregistrat o îmbunătățire, referindu-se la faptul că au existat mai puține obstacole în calea „evenimentelor LGBT+”, cum ar fi marșurile mândriei.
„Anul trecut, peste 35 de marșuri au fost organizate în Polonia și aproape toate s-au desfășurat pașnic. Cu toate acestea, protecția acestor evenimente este insuficientă”, se arată în ultimul raport ILGA-Europe.
Recent, Polonia a abolit recent ultima sa „zonă liberă pentru LGBT”, la șase ani după ce a introdus-o pe prima. Aceste zone, principal simbolice, reprezentau o încercare de a exclude comunitatea LGBTQ+ din viața publică, potrivit activiștilor, dar s-au confruntat cu critici din partea UE.
Potrivit unui sondaj Ipsos+, 67% dintre polonezi susțin căsătoria între persoane de același sex sau recunoașterea legală a uniunilor pentru cuplurile LGBTQ+. Deși existau două moțiuni prin care coaliția de guvernare putea introduce în parlament proiecte de lege privind parteneriatele civile, ambele au eșuat din cauza lipsei de sprijin din partea membrilor mai conservatori.
Datele din 2024 arată însă că România a depășit Polonia, în timp ce Malta, Belgia și Islanda se află în partea opusă a spectrului.
România a devenit tara cu cele mai rele condiții pentru persoanele LGBTQ+
Dar de ce mulți romani sunt homofobi și de unde vine înverșunarea aceasta transgenerațională împotriva persoanelor homosexuale?
Amintim că sociologul Gelu Duminică a oferit, în martie 2025, un răspuns pentru „Adevărul”
„Noi asta am primit ca informație. Mă refer la generația mea și la cei din generațiile mai vechi: a fi homosexual înseamnă a fi un infractor. Așa am fost învățați să gândim. Biserica ne-a spus asta, clasa politică ne-a spus asta societatea însăși ne-a spus asta: homosexualii sunt oameni inferiori și infractori. Noi nu am avut lideri care să ne spună că ceea ce face o persoană în intimitatea sa nu ar trebui să privească pe nimeni. Dimpotrivă. Am fost și suntem conduși de oameni care ne spun că aceste persoane sunt fie bolnave, fie dezechilibrate mintal, emoțional, fie prezintă dizabilități psihice, fie sunt chiar criminale. Prin urmare, dacă așa am fost învățați, dacă aceste idei ne-au fost vândute ca fiind adevăruri absolute, tot în acest fel și acționăm. Comportamentele se învață. Nu ne naștem cu ele”, continuă Gelu Duminică.
Noi trăim într-o societate conservator-masculinizată, în care femeia trebuie să fie supusă bărbatului.
Din punct de vedere sociologic, românii au, mai degrabă, o problemă cu bărbații homosexuali, decât cu femeile, mai explică specialistul. „Aici este atacată ideea de masculinitate. Noi trăim într-o societate conservator-masculinizată, în care femeia trebuie să fie supusă bărbatului. Această idee se află în contradicție cu cea de homosexualitate. Cum să renunți tu la privilegiile tale de bărbat?”, explică sociologul cum gândesc unii români.