Reportaj AFP: Câinii vagabonzi fac parte din viaţa bucureştenilor

Câinii vagabonzi fac parte din viaţa bucureştenilor, ei putând fi văzuţi peste tot: la trecerile de pietoni, aşteptând metroul sau moţăind prin parcuri, scrie AFP într-un amplu reportaj dedicat situaţiei patrupedelor comunitare.

Potrivit autorităţilor şi organizaţiilor pentru apărarea drepturilor animalelor, în Bucureşti sunt aproximativ 40.000 de câini fără adăpost, la circa două milioane de locuitori.

Fenomenul câinilor comunitari a început în anii  '80, ca urmare a demolărilor cerute de fostul dictator Nicolae Ceauşescu. Cartiere întregi de case cu curte au fost rase de pe faţa pământului, fiind înlocuite de cartierele cu blocuri, unde câinii nu mai aveau ce căuta.

O altă sursă a problemei o reprezintă abandonul, deoarece numeroşi stăpâni nu şi-au sterilizat animalele de companie.

"Autorităţile locale au obligaţia să asigure integritatea şi sănătatea cetăţenilor. Existenţa a 40.000 de câini a însemnat în 2010 13.000 de persoane muşcate, în Bucureşti, faţă de 11.000, în 2009", a declarat pentru AFP prefectul Mihai Cristian Atănăsoaei. El a recunoscut că fondurile neceare întreţinerii adăposturilor pentru câinii comunitari s-au diminuat semnificativ, pe fondul crizei.

AFP citează presa din România care susţine că aproape 145.000 de câini vagabonzi, aşa numiţii "maidanezi", au fost ucişi în Bucureşti în perioada 2001-2007, în încercarea autorităţilor de a eradica acest "flagel". În urma protestelor publice, eutanasierea a fost însă interzisă.

Agenţia de presă franceză aminteşte că dezbaterea asupra câinilor vagabonzi s-a relansat în luna ianuarie, când o bucureşteancă a murit după ce a fost muşcată de câini. Ulterior a fost depus un nou proiect de lege în acest sens, mai scrie AFP, adăugând că iniţiativa este criticată de diferitele organizaţii neguvernamentale, care cer sterilizarea câinilor comunitari.

"Este sugerată eutanasierea drept o soluţie mai ieftină şi mai rapidă, însă aceasta le va permite celorlalţi câini accesul la mai multă hrană şi condiţii mai bune de a se reproduce", apreciază Kuki Bărbuceanu, din cadrul organizaţiei Vier Pfoten (Patru lăbuţe).

Potrivit proiectului, câinii adulţi cazaţi în spaţii special amenajate care nu sunt "revendicaţi sau adoptaţi" în decurs de 30 de zile vor fi "sacrificaţi" sau "păstraţi în refugii".

Prefectul Bucureştiului apreciază că iniţiativa este "democratică",  deoarece conferă comunităţii dreptul la opţiune.

AFP mai scrie că există numeroşi localnici care hrănesc sau au adoptat câini comunitari şi care sunt îngrijoraţi de propunerea de lege.

Georgiana Pirosca (31 ani) a povestit că l-a găsit pe Picu într-o iarnă, căţelul fiind aproape paralizat. L-a luat acasă doar pentru o noapte, iar de atunci au trecut 13 ani. "Acum face parte din familie. Am trăit multe împreună, greutăţi şi bucurii", mărturiseşte tănăra, care hrăneşte şi alţi "prieteni ai omului" din cartierul în care locuieşte.

Soarta "maidanezilor" a avut ecou şi în afara ţării. Fundaţia Brigitte Bardot le-a cerut deputaţilor români să respingă ideea eutanasierii şi să opteze pentru sterilizare.

Dominique Toujas, un turist francez care a vizitat de mai multe ori România împreună cu familia, a declarat că fusese avertizat în legătură cu riscul de a fi muşcaţi de "câini vagabonzi înfometaţi". "Am constatat însă că aceştia sunt bine hrăniţi şi deloc agresivi. Foarte repede, prezenţa lor ne-a devenit familiară, în timpul plimbărilor noastre", a mai spus turistul francez.