Renault, speriat de samsarii de terenuri

Compania franceză a hotărât să modifice planul proiectului de la Titu, după ce terenurile s-au scumpit de 50 de ori în ultimii doi ani Francezii au pornit proiectul centrului tehnologic

Compania franceză a hotărât să modifice planul proiectului de la Titu, după ce terenurile s-au scumpit de 50 de ori în ultimii doi ani

Francezii au pornit proiectul centrului tehnologic de la Titu cu o costisitoare eroare de proiectare: nu au luat în calcul efectul venirii unui investitor asupra preţului pământului. Guvernul încearcă să-i mai îmbuneze, scutindu-i de o obligaţie de patru milioane de euro.

Povestea e cunoscută - la începutul anului, la Târgovişte, aveau loc trei licitaţii nereuşite prin care Consiliul Judeţean Dâmboviţa încerca să vândă cele 258 de hectare şi clădirile aferente ale fostei unităţi militare de aviaţie de la Boteni, oraşul Titu. Ministerul Apărării cedase gratuit terenul, pentru că, după cum apăruse peste tot în presă, aici avea să se stabilească un centru de tehnologie Renault, o investiţie de 450 milioane de euro care va da de lucru pentru 3.000 de specialişti.

Formal, licitaţiile au loc, competitorii fiind filiale ale Renault din România. Dar francezii nu sunt dispuşi să dea nici măcar 25% din preţul iniţial de pornire al licitaţiei. A urmat varianta concesionării imobilului pe 49 de ani, agreată de toate părţile, şi lucrurile păreau să se rezolve.

Acum, oficial, investitorul a început auditul de mediu pe fostul teren militar. Doar că, în realitate, povestea e un pic diferită. "Dânşii au venit prima dată aici prin septembrie 2005. Căutau un loc în care să găsească o suprafaţă comasată de 500-600 de hectare" - spune Ilie Dinu, primarul oraşului Titu.

Renault căuta mai multe variante pentru amplasarea viitorului centru în judeţul Dâmboviţa (în treacăt fie spus, judeţul de baştină al "omului-Dacia", actualul vicepreşedinte Constantin Stroe). Până în noiembrie 2006, când iese hotărârea guvernului de transfer a imobilului în domeniul privat al judeţului Dâmboviţa, începuseră deja să cumpere teren în jurul fostei unităţi. N-au apucat însă să cumpere mai mult de 100 de hectare. În mai anul acesta au sistat achiziţiile, când au ajuns la doi euro, ultimul preţ pentru metrul pătrat, în extravilan. Un preţ care acum, în zonă, este considerat "de nimic".

"Eu zic că 75% din pământ nu mai e al ţăranilor, e al bişniţarilor", crede Ioan Pelmuş, fost ofiţer care a lucat "la penitenciare". Casa lui Pelmuş din Sălcuţa, un sat care ţine de Titu, este chiar la marginea tarlalei 20.
18, 19, 20 - tarlale fără noroc pentru francezi.

"Asta îi interesează pe francezi - tarlale 20, 18 şi 19, cam vreo 180 de hectare care sunt în prelungirea aerodromului". Prin martie a vândut o parcelă de mai puţin de un pogon (echivalentul local a 5000 mp) cu aproape un euro/mp. Cumpărătorul - o tânără cu jeep din Bucureşti. Au semnat un precontract şi omul a dat procură pentru vânzarea ulterioară a terenului. "L-am dat, că era preţ bun.

În aprilie, a venit primaru' cu doi care ziceau că sunt avocaţii francezilor. Şi ei tot atât dădeau. Dar oricum nu le-aş fi dat lor, după ce ne-au jignit pe toţi: eram mai mulţi adunaţi la şcoală şi ne-au întrebat, cică, <> . Oricum nu prea le-a vândut nimeni atunci".

La Sălcuţa, până şi copiii au auzit de istoria cu francezii care vin sau ar veni la aerodrom. "Tataie, come here", strigă nişte puşti care îşi pregătesc bicicletele să meargă la scăldat. Tataia, Ion Dincă, a avut o ofertă de la "unii cu jeep negru de Bucureşti" - 300 milioane de lei (vechi) pentru un teren de 6.800 mp.

"Eu l-aş fi dat, că nu mai pot să-l muncesc. Dar n-au vrut fraţii de la oraş - ziceau că e prea puţin".
Prin primăvară, ajunseră să se vehiculeze preţuri de până la 11 euro pe metrul pătrat. Piaţa s-a blocat. Oricum, concentrările masive se făcuseră deja. Se vorbeşte despre un om de afaceri din Lunguleţu, comună apropiată, care a strâns în jur de 100 de hectare.

Intră în scenă oamenii cu jeepul

"Tranzacţiile s-au mai rărit acum, faţă de acum o jumătate de an", spune Dan Oliviu, notarul oraşului.
Prin toamna lui 2005, un hectar dacă se dădea cu 10 milioane de lei vechi, (circa 300 de euro) spune primarul Ilie Dinu. Informaţia a făcut ca preţul să sară de atunci de peste 50 de ori. "S-a aflat că e interes pentru această zonă. Ştirea circulă repede, mai ales când, la noi, terenurile sunt foarte fărâmiţate, aici e omu' şi hectaru'". Apoi, s-a mai auzit prin presă, la un moment dat, chiar şi viceprimarul de la noi a spus că vin francezii. Oricum, am verificat - nimeni din primărie n-a cumpărat teren în zonă", spune el.

Primarul crede însă că, pe măsură ce investitorul va porni construcţia, mai devreme sau mai târziu, preţurile se vor tempera, mai ales când cei care au acumulat terenurile vor vedea că nu au cui să vândă. Şi francezii mizează pe această variantă. "În prezent, Renault Technologie Roumanie estimează că va avea la dispoziţie circa 350 de hectare şi îşi va adapta proiectul la această suprafaţă. Varianta finală va fi stabilită în ultimul trimestru al anului, iar lucrările vor începe în primul trimestru al anului viitor", spune Anca Oreviceanu, directorul de Comunicare al Renault Technologie Roumanie. Oricum este exclus ca preţurile să se întoarcă la ce au fost cu un an în urmă.

Tendinţa e oricum de creştere şi noi am crescut deja grilele de referinţă. Eu văd ca metrul pătrat în extravilan să ajungă la 10 euro", spune Dan Oliviu. Tânărul de 30 de ani, absolvent şef de promoţie, şi-a stabilit biroul aici în urmă cu un an, devenind primul notar al oraşului după câţiva zeci de ani. Pe uşa biroului său scrie "cumpăr pământ".

Facilitate de patru milioane de euro

Potrivit contractului de concesiune încheiat în luna martie între Renault Technologie şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa, cele două părţi trebuiau ca în maximum cinci luni să facă demersuri la guvern în vederea alocării de fonduri integral/parţial de la bugetul de stat pentru realizarea a două obictive necesare Ministerului Apărării - hangar pentru aeronave Hercules C130 şi o platformă betonată. S-a stabilit că, dacă guvernul nu dă aviz favorabil, cele două obiective de investiţii se realizează de către concesionar.

Dată fiind miza investiţiei, această ultimă variantă era puţin previzbilă. În şedinţa din această săptămână, guvernul a anunţat, printr-un comunicat lapidar, că suplimentează bugetul judeţului Dâmboviţa cu 13,037 milioane de lei (circa patru milioane de euro) pentru "realizarea unui hangar de aeronave şi a unei platforme betonate pe amplasamentele puse la dispoziţie de Ministerul Apărării.