Rectorilor romani nu le e clara noua structura universitara

"Pentru ai mei, la tabacarie, nu sunt de ajuns patru ani pentru specializare", spunea la Conferinta Rectorilor de saptamana trecuta prof. univ. Badea, rectorul Universitatii Politehnica "Gh. Asachi"

"Pentru ai mei, la tabacarie, nu sunt de ajuns patru ani pentru specializare", spunea la Conferinta Rectorilor de saptamana trecuta prof. univ. Badea, rectorul Universitatii Politehnica "Gh. Asachi" din Iasi, starnind aprobarea unora dintre colegi, dar si uimirea altora. Fara a argumenta prea amplu de ce in specializarea inginerie-tabacarie e nevoie de o perioada de studii mai mare sau mai mica decat cea prevazuta de legea ciclurilor universitare, rectorul iesean a evidentiat, in schimb, prin opinia sa, cel de-al doilea curent care circula in lumea academica in legatura cu asumarea de catre invatamantul superior a procesului Bologna. In general, rectorii universitatilor romanesti, acreditate, fie ele de stat, fie particulare, se situeaza ori de partea schimbarii structurale reale si evidente, ori de partea conservarii actualei structuri, prin orice mijloace, inclusiv prin mentinerea unui numar mare al domeniilor de licenta si mai ales al specializarilor. Nu exista nici cel mai mic dubiu, insa, pentru toti, ca restructurarea invatamantului superior romanesc nu mai poate fi tergiversata, ca de aceasta operatie dureroasa depinde integrarea scolii superioare romanesti pe piata internationala a educatiei, dar si a muncii. Diferenta apare clar din entuziasmul cu care este primita operatiunea: unii o doresc si o vor, altii n-o doresc, dar n-au ce face, asa ca incearca s-o mai pondereze. Din toamna lui 2005, sistemul universitar romanesc va avea o noua structura: licenta - adica formarea profesionala de baza - cu o durata de minimum 180 de credite si maximum 240 de credite de studiu transferabile; masteratul (cu o durata intre 90 si 120 de credite) si doctoratul, cu o durata de 3 ani. Legea 288 adoptata in iunie 2004 - extrem de putin cunoscuta in acest moment de catre opinia publica, dar chiar si de universitarii romani - este clara: "la invatamantul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de 3-4 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. In invatamantul tehnic durata studiilor este de 4 ani". Ei bine, totusi, unele universitati, prin rectorii lor, considera ca prevederile legii sunt proaste. N-au spus-o chiar asa direct, dar au lasat sa se inteleaga aceasta, fie ca a fost vorba de rectori de politehnica, ori de domenii cum ar fi muzica, teatrul, teologia. De partea cealalta, rectorul Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, prof. univ. Oprea, a optat clar si ferm pentru adoptarea unei structuri de studiu de trei ani, precizand ca in viziunea celor de la Iasi licenta va fi o pregatire larga in domeniu si nu o specializare stricta, cum doresc inca multi universitari de la noi sa pastreze pentru acest nivel de studii. De altfel, aceasta este in principal problema asupra careia nu s-a cazut inca de acord, nici macar saptamana trecuta, la acest ultim C.N.R.: studiile de licenta inseamna acel parcurs universitar care confera pregatire pe intregul domeniu sau inseamna o pregatire pe un singur culoar - specializare - dintr-un domeniu? Ministrul Mircea Miclea, prezent in calitate de invitat la intalnire, a fost cat se poate de transant rugand C.N.R. sa renunte la politica ambiguitatilor, intrucat Romania trebuie sa adopte o strategie in privinta abordarii licentei, din punctul de vedere al continutului curricular si al pregatirii profesionale. Avem in acest moment peste 427 de specializari in invatamantul superior romanesc. La o prima strigare, C.N.R. a reusit sa restranga aceasta diversitate la 260 de specializari, dar ministrul Educatiei afirma ca nu-i suficient, intrucat Europa are alte optiuni, mult mai limpezi si mai clare: majoritatea tarilor europene opereaza cu 30 de domenii, noi insa avem 75. Din pacate, fara nici o indoiala, se poate afirma in acest moment ca s-au irosit ani buni - Declaratia de la Bologna a fost semnata in 1999 - cand ar fi trebuit sa se discute serios in cadrul vietii academice despre optiunea invatamantului superior romanesc si acum suntem obligati, prin forta legii sa incropim ceva. Presiunea este inca si mai mare pentru ca zilele sunt chiar numarate, in sensul ca pentru a putea organiza admiterea la facultate in 2005, pana cel tarziu in prima parte a lui februarie, guvernul trebuie sa adopte hotararea privind cifra de scolarizare si nomenclatorul specializarilor.