Recensământ 2011. Anomaliile care au făcut ca 450.000 de CNP-uri adunate la Recensământ să fie dublate sau eronate
0Peste 450.000 de coduri numerice personale adunate în cadrul Recensământului din 2011 au fost multiplu înregistrate, eronate sau nu au fost completate, însă în urma verificării datelor s-au corectat două treimi din erori, informează Biroul Naţional de Statistică. Asta înseamnă că au rămas aproximativ 150.000 de CNP-uri eronate, ce vor fi verificate indirect.
„Din totalul formularelor completate cu informaţii individuale la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011, 97,67% au avut CNP-ul corect completat, restul înregistrărilor de circa 450.000. reprezentând 2,33% din totalul formularelor, erau completate greşit sau lipseau”, precizează reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).
Înregistrările multiple, spun statisticienii, au fost cauzate în cea mai mare parte de declararea persoanei atât la domiciliul acesteia, cât şi la reşedinţa obişnuită, însă în baza de date a fost păstrată o singură înregistrare şi anume cea corespunzătoare reşedinţei obişnuite.
„În urma finalizării activităţilor de verificare a datelor, s-au corectat şi reţinut circa două treimi din totalul CNP-urilor incorect completate”, spun reprezentanţii INS. Asta înseamnă că rămân 150.000 de CNP-uri ce urmează să fie verificate indirect, apelând la registrele autorităţilor statului.
Reprezentanţii INS vor face publice primele rezultate definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 pe 4 iulie . „Cu ocazia conferinţei de presă care se va organiza în acest scop se vor furniza detalii, clarificări şi informaţii relevante referitoare la semnificaţia indicatorilor şi modul lor de construire”, spun aceştia.
Datele pentru Recensământul din 2011 au fost adunate şi indirect, din registrele autorităţilor statului
Dacă la recensământul din 2002, datele au fost culese exclusiv din teren, pentru Recensământul din 2011, reprezentanţii INS au ales o metodologie combinată. Astfel, pe lângă datele prelucrate pe teren de recenzori, statisticienii au colectat indirect date folosindu-se de surse din administraţiei, mai ales pentru a cuprinde în cercetare şi pe cei 2,8% din populaţie care, din diferite motive, nu au răspuns chestionarului pentru recensământ.
„Pentru aceasta am apelat la bazele de date ale unor instituţii ale statului precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Inspecţia Muncii, Casei Naţională de Pensii Publice, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Sursele au fost încrucişate şi coroborate”, a precizat directorul general al INS, Silvia Pisică.
ONG-urile au ajutat recenzorii la Recensământ
În plus, în cazul persoanelor neîregistrate, reprezentanţii INS au avut ajutor din partea organizaţiilor neguvernamentale. Astfel, spune Pisică, pentru a face cercetarea în rândurile grupurilor vulnerabile recenzorii au fost însoţiţi de reprezentanţi ai ONG-urilor şi, mai mult, aceştia au dus o campanie activă de informare despre importanţa recensământului în perioada de colectare a datelor.
„Spre exemplu, acolo unde a fost vorba de comunităţile de etnie romă, unde s-a putut recenzorul a fost tot de etnie romă. O problemă a fost într-adevăr faptul că ceea ce declarau persoanele intervievate nu era întotdeauna adevărat. Însă, nu poţi schimba răspunsurile, chiar dacă recenzorul vede cu ochii lui neadevărul”, a mai spus Pisică.
Reprezentanţii INS au precizat că pe 4 iulie vor fi disponibile rezultatele Recensământului Populaţiei, grupate pe vârstă, pe sexe, pe nivel de educaţie, de cele mai multe ori chiar la nivel de localitate. În plus, aceştia au anunţat că se lucrează la o platformă care să înglobeze rezultatele tuturor recensământurilor făcute în perioada 2010 – 2011 în toate cele 27 de state europene şi care va fi disponibilă pe site-ul oficial al Uniunii Europene.
„De aceea, e important ca toate ţările să respecte acelaşi nivel de detaliu, astfel încât respectiva platformă să oglindească perfect diferenţele dintre ţări”, spune Pisică.