Raportul pe Justiţie al UE, în pericol
0România poate rata, din cauza ultimelor evoluţii politice, două condiţii-cheie ale raportului pe Justiţie pe care experţii Comisiei Europene îl pregătesc la Bruxelles: caracterul ireversibil al reformelor în justiţie şi voinţa politică pentru independenţa justiţiei.
Bucureştiul şi Sofia au sperat că anul acesta vor avea parte de ultimul raport pe Justiţie, care a fost condiţia aderării celor două ţări la UE, în 2007. Raportul, care va fi publicat în următoarele zile, va inventaria toate restanţele şi evoluţiile pe care România le înregistrează la capitolul justiţie. Mai mulţi analişti din Bruxelles au comentat pe marginea ultimelor evoluţii politice şi a modului în care Comisia Europeană le-ar putea reflecta în viitorul raport.
„Nici una dintre cele două ţări nu a reuşit să îndeplinească pe deplin promisiunile solemne ale reformei pe care le-au făcut în 2007, notează Hugo Brady, expert al Centrului pentru Reformă Europeană. În schimb, liderii UE ar trebui să fie de acord că orice stat membru care se află într-o situaţie de încălcare persistentă a angajamentului Uniunii Europene în privinţa statului de drept şi al bunei guvernări ar putea fi obiectul mai curând al unui MCV decât al unei suspendări a drepturilor de vot", spune Brady.
El merge mai departe şi arată că Executivul de la Bruxelles ar trebui să poată să impună sancţiuni mai puţin complicate şi să aplice, spre exemplu, regula suspendării fondurilor UE în cazul unei ţări care se află într-o astfel de situaţie. Un alt avertisment ce a venit vineri din partea Comisiei Europene anticipează un raport critic pentru România. „Recentele evoluţii ar putea periclita progresul făcut de-a lungul anilor", avertizează Comisia.
Cele mai importante „evoluţii"
Curtea Supremă de Justiţie a trecut la judecarea dosarelor de mare corupţie şi a evitat riscul ca în aceste cazuri să se împlinească termenele de prescripţie, se va arăta în ultimul raport. Decizia de condamnare definitivă a fostului premier Adrian Năstase, într-un caz de corupţie, anul acesta, avea să confirme că instanţele din România sunt în măsură să-şi asume decizii în cazul unor importante figuri politice.
DNA şi ANI au continuat să instrumenteze o serie de cazuri importante, referitoare la un număr semnificativ de politicieni şi funcţionari de rang înalt, iar noile legi privind numirea magistraţilor la Înalta Curte şi privind răspunderea disciplinară a magistraţilor sunt mai clare.