RAPORT România - profilul Sănătăţii în 2017
0Starea de sănătate a românilor s-a îmbunătăţit, dar speranţa de viaţă la naştere continuă să fie printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Aşa arată cele mai recente statistici furnizate de Comisia Europeană.
Potrivit documentului, speranţa de viaţă la naştere a fost de 75 de ani în 2015, în creştere de la 72,2 ani, cât era în 2000. Totuşi, speranţa de viaţă este mai mic decât media Uniunii Europene, semnalează studiul. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, în România fenomenul se menţine la cote foarte ridicate, fiind de două ori mai mare decât media europeană.
Studiul arată că bolile cardiovasculare şi accidentele vasculare cerebrale sunt primele cauze de mortalitate, în timp ce decesele cauzate de unele forme de cancer au crescut drastic. „România are cea mai ridicată rată de tuberculoză din UE şi peste o treime din cazurile de tuberculoză multirezistentă la medicamente”, se arată în documentul Comisiei Europene.
Consumul general de alcool este în concordanţă cu media uniunii Europene însă consumul episodic excesiv de alcool în rândul adulţilor este foarte ridicat, 35%, ajungând la 53% în cazul bărbaţilor, cea mai mare valoare din UE. Şi ratele de obezitate sunt în creştere, respectiv 9,1% din adulţi au fost obezi în 2014, comparativ cu 7,9% în anul 2008, în timp ce ratele în rândul copiilor s-au dublat în ultimul deceniu.
Cele mai mici cheltuieli pentru sănătate pe cap de locuitor
„Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor, în valoare de 814 euro în 2015, sunt cele mai scăzute din UE şi reprezintă mai puţin de o treime din media UE. Această cifră reprezintă 4,9% din PIB, în scădere de la 5,7% în 2010 şi mult sub media UE de 9,9%”, arată documentul.
Totodată, se arată că practica plăţilor neoficiale, în special pentru asistenţa spitalicească, este larg răspândită şi contribuie la creşterea sarcinii financiare asupra pacienţilor.
Potrivit Comisiei Europene, sistemul de asigurări de sănătate din România a rămas foarte centralizat, în ciuda eforturilor recente de descentralizare a unor funcţii de reglementare. Chiar dacă asigurarea socială de sănătate este obligatorie ea acoperă, conform cercetării, 86% din populaţie.
„Această cifră poate fi înşelătoare, deoarece un număr foarte mare de români lucrează în străinătate dar încă sunt consideraţi ca fiind în România. Persoanele asigurate au dreptul la un pachet cuprinzător de servicii în timp ce neasiguraţii au dreptul la un pachet minim de servicii”, notează studiul.
Cum a scăzut rata de vaccinare
În ceea ce priveşte rata de vaccinare, studiul arată că ea a scăzut cu 10 puncte procentuale faţă de anul 2000. Prin urmare, România are o rată ridicată de infecţii cu rujeolă, plasându-se în fruntea listei ţărilor prioritare a ECDC pentru rujeolă. Mişcarea antivaccin şi întârzierile în procurarea de vaccin sunt câteva dintre motivele invocate în studiu.
A existat astfel o scădere dramatică a vaccinării în rândul persoanelor în vârstă. Rata de vaccinare de numai 10% în 2015 contrastează semnificativ cu rata de 54% înregistrată în 2007.
O concluzie formulată în raport arată că sistemul sanitar caracterizat prin finanţare scăzută şi utilizare ineficientă a resurselor publice, este inechitabil. Existăinegalităţi cu privire la accesul de servicii între populaţia din zonele rurale şi cea din zonele urbane, ca şi pentru grupurile vulnerabile. Prin urmare, e nevoie de crearea unor centre comunitare de îngrijire pentru a îmbunătăţi accesul populaţiei la servicii.