RAPORT Cel mai tânăr narcoman român are 6 ani. Evoluţia pieţei de droguri din România în ultimul an
0Consumul de droguri începe de la vârste din ce în ce mai fragede, chiar de la clasa pregătitoare, iar numărul narcomanilor infectaţi cu hepatita B şi HIV s-a dublat, arată ultimul raport al Agenţiei Naţionale Antidrog.
Cele mai recente cifre oficiale ilustrează o realitate halucinantă în România: vârsta minimă a debutului în consumul de droguri a coborât în 2013 faţă de anul anterior de la 12 la şase ani, potrivit Raportului naţional privind situaţia drogurilor în 2013, publicat ieri.
Este vorba de un băiat şase ani, care a găsit drogul în casă, într-o sticlă. Alte cinci fete, de 13 ani, s-au drogat, tot în casa părinţilor, cu canabis. Aceste cazuri de consum timpuriu au fost identificate când minorii s-au prezentat la Urgenţe din cauza efectelor drogurilor, susţin oficialii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).
Specialiştii atrag atenţia că debutul rapid în consumul de droguri, fie ele şi uşoare, are efecte negative asupra dezvoltării normale a celor mici. Mai mult chiar, „riscul creşte până la deces“, explică psihologul Mihai Copăceanu, blogger adevarul.ro. „La această vârstă, copiii nu consumă în mod conştient droguri, poate au găsit în casă şi au luat din curiozitate“, a mai spus Copăceanu.
Directorul de la Romanian Harm Reduction Network, Valentin Simionov, spune că mediul în care trăiesc victimele este de vină. „În cazul copiilor, explicaţia este mediul în care au crescut, au văzut şi au învăţat de la adulţii din familie şi din mediul imediat“, a declarat Simionov.
Preţuri scăzute de cererea mai mică
În ceea ce priveşte vârsta medie la care românii dau de gustul narcoticelor, aceasta este undeva între 25 şi 26 de ani. De asemenea, faţă de anul trecut, numărul persoanelor infectate cu hepatita B şi cu virusul HIV s-a dublat. În total, 30 de români şi-au pierdut viaţa din cauza drogurilor în 2013.
Raportul ANA mai arată că preţul drogurilor vândute pe stradă în România a scăzut. Spre exemplu, gramul de canabis costa, în 2013, între 9 şi 18 euro, faţă de 10 - 20 de euro în anul precedent, în timp ce heroina a ajuns în 2013 la preţul din 2007.
Valentin Simionov spune că, dacă preţul de pe piaţă a scăzut, înseamnă că a scăzut şi cererea. Expertul mai atrage atenţia şi asupra creşterii numărului de persoane infectate cu HIV. „În timp ce Ebola acaparează atenţia publicului, în spate avem o epidemie de HIV care recapătă amploarea din anii '90, însă se înregistrează în rândul consumatorilor de droguri injectabile“ , a subliniat Simionov.
Cele mai consumate droguri
Cât despre numărul românilor care au avut nevoie de asistenţă medicală ca urmare a consumului de droguri, în 2013 au fost cu 17,4% mai puţine persoane înregistrate. Însă, a crescut numărul celor care au primit tratament pentru consumul de canabis.
„Nu toţi cei care au probleme merg la medic, din teama de a nu fi raportaţi la Poliţie, ca atare există un număr mai mare de consumatori neidentificaţi“, atrage atenţia psihologul Mihai Copăceanu.
În continuare, cele mai consumate droguri sunt cannabisul, SNPP şi opiaceele (heroina şi metadona). „Din studii a rezultat că principalele zone de consum se poziţionează undeva în zona centrelor universitare (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Iaşi). Avem un studiu efectuat pe studenţi care arată că, în România, prevalenţa consumului de droguri este 23,2%, cannabisul fiind cel mai consumat drog de către tineri“, a adăugat Sorin Oprea, directorul ANA.
În ceea ce priveşte acţiunile de prevenire a consumului de droguri, oficialii ANA susţin că de acestea au beneficiat aproape 300.000 de elevi. Mihai Copăceanu consideră însă că prevenirea în şcoală este egală cu zero.
Pe aceeaşi temă:
Heroina, din nou la modă printre narcomani
Educaţie. "Copilărie fără vicii", un proiect prin care elevii află cum să stea departe de droguri