Rafila: Certificatul COVID la locul de muncă va fi obligatoriu la trei săptămâni de creştere continuă a cazurilor

Funcţional deja în unele ţări europene ca măsură de limitare a infecţiilor cu SARS-CoV-2, certificatul verde obligatoriu la birou este încă subiect de dezbatere în România. În ultima variantă luată în discuţie de autorităţi, acesta ar urma să fie introdus după trei săptămâni de creştere consecutivă şi când incidenţa va depăşi 1,5.

„Principiul de introducere a acestui certificat este următorul: e un certificat temporar care este introdus după o perioadă de trei săptămâni de creştere consecutivă, un indice de 1,5, adică de 1,5 ori. De ce acest indice? Pentru că, în vară, începând cu data de 5 iulie, am avut o astfel de creştere care a continuat timp de 16 săptămâni. Practic, probabil că un astfel de document trebuia să fie introdus la începutul lunii august şi probabil că în relativ scurt timp am fi renunţat la el pentru că nu mai aveam situaţia, decesele. Din păcate, filosofia a fost atunci diferită, şi în perioade de creştere s-au introdus relaxări”, a explicat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. 

Certificatul îşi va pierde caracterul obligatoriu după o perioadă de trei săptămâni de descreştere, nemaifiind condiţionat de un anumit coeficient, a mai spus oficialul, dar trebuie să se producă o scădere sub o anumită incidenţă cumulată în ultimele 14 zile: „1, această valoare a fost discutată”. 

Rafila a mai spus că există deja un draft al proiectului de lege privind certificatul verde şi că speră ca acesta să fie aprobat în această lună. „În scurt timp va fi înaintat Parlamentului. Avem deja un draft, la care lucrează colegi de la INSP şi din Parlament, şi încercăm să venim cu un proiect care să necesite mai puţine ajustări decât cel iniţial, care era limitat din punctul de vedere al accesibilităţii”, a spus Rafila.

Reamintim că după ce a fost respins de Senat a ajuns la Camera Deputaţilor un proiect de lege privind obligativitatea certificatului verde la locul de muncă semnat de fostul premier PNL Florin Cîţu. PSD a declarat încă de atunci că nu susţine proiectul PNL şi că este nevoie de un alt proiect de lege.

Îndemn la prudenţă

Între timp, autorităţile au confirmat joi încă un caz de infecţie cu varianta Omicron a SARS-CoV-2 în România. Este vorba despre un bărbat de 56 de ani din Braşov, soţul unei pasagere a cursei aeriene din Africa de Sud care a aterizat la Bucureşti pe 30 noiembrie. Bărbatul era vaccinat cu schemă completă şi se află izolat la domiciliu. Starea sa de sănătate este bună, arată autorităţile sanitare. Soţia bărbatului fusese şi ea diagnosticată cu Omicron pe 4 decembrie şi se afla, de asemenea, în izolare la domiciliu. Până acum, în România au fost diagnosticate trei cazuri de infecţie cu Omicron, alte probe fiind în curs de secvenţiere. 

Tedros Adhanom Ghebreyes, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a declarat că această ultimă variantă depistată a SARS-CoV-2 pare să aibă o rată mai mare de reinfectare, dar că provoacă simptome mai puţin severe decât varianta Delta. Sunt însă necesare mai multe date pentru a trage concluzii clare, a mai spus acesta. Între timp, a îndemnat statele să-şi continue eforturile în ceea ce priveşte vaccinarea şi restricţiile. 

Însă România de vineri s-a relaxat. Medicii dezaprobă această abordare. 

Valul tinerilor 

„Încep să apară datele despre capacitatea Omicron de a ocoli imunitatea indusă de vaccin care confirmă aceste suspiciuni teoretice dar şi speranţa că vaccinurile asigură în continuare un grad important de protecţie.

În rezumat, topul imunităţii faţă de Omicron este identic cu cel faţă de Delta şi alte versiuni:

1. Imunitatea hibridă (infectare + schemă completă cu 2 doze) = bună => risc mic de reinfectare

2. Imunitatea după schemă completă + booster (3 doze) = bună => risc mic de infectare

3. Imunitatea după schemă completă fără booster = insuficientă (de 25 ori mai puţin eficientă decât faţă de tulpina ancestrală) => risc mare de reinfectare

4. Imunitatea după infectare = insuficientă => risc mare de reinfectare şi spitalizare. (…) Nu ştim care va fi profilul demografic al valului Omicron în Europa, dar în România se pare că decizia a fost luată să repetăm «succesul» din valul 4 Delta. E foarte posibil ca valul Omicron să fie un val al copiilor şi tinerilor”, atrage atenţia cercetătorul Octavian Jurma. 

Dacă acest val va fi alimentat în următoarele săptămâni de relaxarea, socializarea şi vacanţele de Sărbători şi apoi de deschiderea şcolilor în format fizic imediat după revenirea din vacanţe, mai spune specialistul, avem aproape o certitudine că şi valul Omicron va debuta la două săptămâni după deschiderea şcolilor, undeva în a doua jumătate a lunii ianuarie, iar spre sfârşitul lunii vom avea şi 30.000 de infectări pe zi.

Într-un comentariu referitor la eficacitatea vaccinurilor anti-COVID pe tulpina Omicron, după publicarea datelor din studii preliminare privitoare la eficienţa serului produs de Pfizer, dr. Gabriel Diaconu spune că doar cei cu schemă completă (2 doze + booster) sunt întrucâtva protejaţi. „Ceilalţi, nu. Combinaţia vaccin + imunizare prin boală încă e în studiu”, arată medicul.