Raed Arafat explică ce trebuie făcut în caz de cutremur şi cum se pregătesc autorităţile să facă faţă unui seism puternic

Lipsa de reacţie a românilor în faţa cutremurului de la sfârşitul săptămânii trecute a pus în alertă autorităţile. Suntem nepregătiţi pentru o situaţie de urgenţă, este concluzia generală după ce oamenii care au fost treziţi de seismul de 5,3 grade vineri noaptea au rămas încremeniţi în case şi au apelat 112 pentru a întreba ce să facă.

Doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a declarat într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ că este nevoie de o mai mare implicare a societăţii civile şi a televiziunilor în informarea publică. 

„Mesajele despre cum ar trebui să reacţionăm la un cutremur puternic trebuie să fie directe, clare şi frecvente. Atunci când mesajul revine, lumea se obişnuieşte cu el, începe să îl înţeleagă mai bine, să-l digere şi rămâne cu informaţia întipărită în minte”, a explicat oficialul.

„Adevărul“: Vineri noapte, după cutremur, foarte mulţi oameni au apelat la 112 pentru că nu ştiau cum să reacţioneze. Alţii au rămas ţintuiţi în pat. Arată asta o lipsă de pregătire a populaţiei? 

Doctorul Raed Arafat: Oamenii care au apelat 112 au întrebat dacă să iasă din case sau dacă să rămână înăuntru. Când este cutremur, nu se coboară pe casa scării. Sunt oameni care se tem de replici şi atunci ies din apartament sau din casă. Dar aici este o problemă: o replică a unui cutremur poate să vină peste cinci minute sau poate să nu apară niciodată. Important este ca populaţia să se liniştească şi să rămână în casă, dacă imobilul nu are nicio problemă şi nu a fost avariat de seism.

Dacă totuşi a fost un cutremur puternic şi s-au spart geamurile, spre exemplu, este de recomandat ca locatarii să iasă din casă şi să aştepte să vină cineva care să evalueze casa respectivă, pentru a determina dacă ea este sau nu la risc.

Mulţi s-au plâns că televiziunile nu le-au dat informaţii despre cutremur...

Televiziunile trebuie să îşi facă datoria când avem consecinţe şi când avem de transmis mesaje. Din fericire, nu au existat consecinţe în urma cutremurului de vineri noapte, exceptând oraşul Iaşi, unde au fost clădiri avariate. Cu certitudine că dacă erau probleme, noi, administraţia, am fi transmis mesaje prin toate canalele posibile, în special prin intermediul televiziunii publice şi prin cel al radioului public. Dar nu a fost cazul pentru că impactul cutremurului nu a fost unul mare.

Şi totuşi, cum trebuie să reacţioneze populaţia în caz de cutremur?

Cei care sunt în apartamente trebuie să se adăpostească sub grindă până trece cutremurul. Tocmai din acest motiv este necesar ca populaţia să urmărească filmele făcute de noi în campania 

„Nu tremur la cutremur”. Sunt mai multe ipostaze descrise acolo, care îţi arată cum să reacţionezi în cazul în care eşti în apartament, la şcoală, la mall sau într-un magazin mare, pentru că fiecare locaţie are specificul ei. Ele ar trebui rulate şi de televiziuni, într-o mai mare măsură decât sunt transmise azi.

Înţeleg că au fost voci care subliniau că asemenea filmuleţe induc panică în rândul populaţiei... 

Aşa este. Părerea noastră este una diferită de a lor. Dacă aceste informaţii, despre cum să te adăposteşti şi cum să reacţionezi în cazul unui cutremur, sunt repetate constant, populaţia se obişnuieşte cu mesajele respective şi chiar va şti ce să facă şi nu va mai apela serviciul 112, de pildă, pe motiv că nu ştie dacă să rămână sau nu în case. 

Dacă transmiţi astfel de mesaje pe o perioadă scurtă, atunci oamenii vor crede că faci asta pentru că ştii că urmează ceva. Mesajele despre cutremur sau despre alte situaţii de urgenţă trebuie rulate permament sau pe perioade lungi, astfel încât ele să intre în mentalul populaţiei. 

Aşa se întâmplă şi în străinătate?

Da. De fapt, mesajele pe care le-am construit, cu modul în care trebuie amplasat mobilierul de către cei care locuiesc în zone la risc, cu modul în care trebuie pregătită populaţia au la bază modelul japonez. 

Veţi achiziţiona şi un simulator de cutremur la fel cum au japonezii?

Anul acesta cu siguranţă nu vom reuşi să-l cumpărăm, dar avem în plan să achiziţionăm unul în 2017. Simulatorul de cutremur nu este un instrument complicat şi nici foarte costisitor. El va face obiectul unui nou proiect al nostru cu care vom veni în zona seismică, probabil îl vom cumpăra pe fonduri europene. 

Cum funcţionează?

Se montează pe o platformă şi cu ajutorul lui poţi simula diferite grade de cutremur, copiii pot intra acolo şi să înveţe cum să reacţioneze în caz de seism, la fel şi adulţii. De asemenea, am pornit o caravană care a fost achiziţionată din fonduri ale unor organizaţii neguvernamentale, ea fiind operată de IGSU. În cadrul caravanei arătăm populaţiei diverse materiale informative în funcţie de zona în care locuiesc. 

În ce măsură suntem pregătiţi pentru un seism major în acest moment? 

Suntem mai bine pregătiţi decât acum un an, dar nu suntem atât de bine pregătiţi pe cât ne-am dori. Doar anul acesta s-au semnat zeci de contracte, bani care sunt investiţi în echipamente speciale pentru intervenţie la cutremur. Pe lângă unitatea specială de salvare de la Ciolpani care va fi echipată, fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti vor fi echipate cu câte un container care include toate echipamentele necesare pentru căutare-salvare urbană.

Există un termen-limită?

Asta se va întâmpla până în toamna anului 2017. Atunci, România va avea în fiecare judeţ astfel de echipamente care pot fi mobilizate în judeţele afectate. Repet, însă, în cazul unui dezastru, capacitatea de intervenţie este depăşită, dar ea treptat poate să fie crescută sau ajustată. 

Ce e cert e că în cazul unui cutremur nu ne putem aştepta ca intervenţia să fie similară cu intervenţia de la un accident rutier sau de la un incendiu. Un cutremur necesită o reacţie îndelungată şi o reacţie adaptată. În primă instanţă se activează planul zonal, apoi cel naţional şi, dacă nu se face faţă, se solicită chiar ajutorul internaţional. 

Un ONG a constatat că locatarii clădirilor cu bulină nu înţeleg ce presupune consolidarea. Cum comentaţi?

E normal că pentru consolidarea clădirilor trebuie discutat cu locatarii şi explicat, pas cu pas, ce presupune un astfel de proces, dar şi care este durata lui. Iar asta cade în sarcina celor care se ocupă de consolidare. Iniţiativa organizaţiei neguvernamentale de a sta de vorbă cu oamenii este foarte bună, dacă îşi asumă acest rol de facilitator. Dar datoria de a explica, concret, care sunt etapele consolidării cade în sarcina autorităţilor locale. ;

Alba-neagra cu consolidarea clădirilor cu bulină din Bucureşti 

Nu mai puţin de 20 de milioane de lei au fost alocaţi consolidării clădirilor cu bulină roşie din Capitală prin Legea Bugetului de stat pe anul 2016, potrivit unor informaţii furnizate ziarului „Adevărul“ de Ministerul Dezvoltării Regionale. Suma respectivă a fost alocată Primăriei Municipiului Bucureşti pentru 62 de clădiri. La 29 dintre acestea ar trebui deja să se execute lucrări de intervenţie. În cazul celorlalte 33, banii sunt destinaţi elaborării proiectării lucrărilor de intervenţie. 

„În acest moment avem 193 de clădiri cu risc seismic grad I. Ar trebui eliberate imediat. S-au consolidat doar 70 de clădiri până în prezent pentru că legea nu dă voie la evacuări. Proprietarii trebuie să-şi dea acordul în acest sens. Prin urmare, trebuie să modificăm legea astfel încât să se poată apela la evacuare, punând la dispoziţie locuinţe“, a explicat, miercuri, la Adevărul Live, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei.  

Potrivit acesteia, Primăria ar putea să le pună oamenilor la dispoziţie locuinţe, în cazul în care sunt de acord cu consolidarea clădirilor.  

„În Primărie nu există un departament specializat care să se ocupe de clădirile cu risc seismic. Am propus o structură flexibilă care să se ocupe de consolidarea clădirilor cu risc seismic. Este fals că se pot face consolidări şi cu cetăţenii înăuntru. Este un real pericol să începi reconsolidarea cu locatarii înăuntru. Pot aduce riscul de prăbuşire a unor pereţi. Clădirile care sunt mai puţin afectate nu reprezintă o urgenţă. Unele dintre acelea, sub semnătura experţilor, pot fi consolidate cu locatarii înăuntru, dar cele cu grad I de pericol public, nu“, a completat Firea.  

Pe de altă parte, reprezentanţii unei organizaţii neguvernamentale care a intrat în contact cu locatari din 110 blocuri încadrate în categoria I de risc seismic susţin că lucrările de consolidare nu au demarat încă.