Puscaria face bine la sanatate

- sustine cu argumente col. Ana Balan, din Directia Generala a Penitenciarelor

Puscaria: un loc in care nimeni nu vrea sa se duca, dar pe care toti si l-ar dori umplut la capacitate maxima. Discutam cu d-na colonel Ana Balan, seful Serviciului de studii si prognoze din Directia Generala a Penitenciarelor despre viitorul acestei institutii in prag de gratiere. D-na Balan este absolventa de Drept, are studii postuniversitare de criminologie si un masterat privind administrarea Justitiei in comunitate. Cu acest prilej a efectuat un stagiu de practica in sistemul penitenciar american. Are o fata de 15 ani. - Decat sa locuiesc in Berceni, nu mai bine stau intr-o inchisoare din America? - Penitenciarele din America mi s-au parut foarte dure. Acolo ajung cei mai rai dintre cei rai, care nu au reactionat asa cum trebuie la celelalte masuri de corectie. Pana sa intre intr-o inchisoare, americanul parcurge mai multe faze: probatiunea, apoi pedeapsa in comunitate, programele de reeducare s.a.m.d. - Acolo au carne, au apa calda... - Intr-adevar, un paznic dintr-o inchisoare de maxima securitate din SUA mi-a spus ca una dintre preocuparile lor majore este sa asigure detinutilor o masa consistenta si variata. De ce? Daca detinutul e multumit si satul, nu se mai gandeste la revolte. Dar, chiar daca toate inchisorile de la noi ar fi la nivelul de confort al celor din Germania, sa stiti ca lipsa de libertate nu se poate compensa cu nimic: nici cu trei mese calde, nici cu un televizor. - Ei au televizor in celula. Victima n-are televizor, in cavou! - Va dati seama ce inseamna un televizor la 40-50 de persoane? Acasa, la doua televizoare suntem doar trei oameni, si tot nu apuc sa ma uit la programul preferat. Sigur, unii considera ca si asa e prea mult pentru un criminal. Dar toate documentele internationale prevad ca pedeapsa se rezuma doar la lipsirea de libertate. Si religia se opune formulei "dinte pentru dinte". Criminalul e izolat, impiedicat sa mai faca rau, dar nu poate fi chinuit, drept pedeapsa. Cum sa-l mai pedepsim, in plus, pe langa anii lungi in care e lipsit de libertate: sa-l tinem in intuneric, sa-l infometam? Romanii vor in Uniunea Europeana. Or, europenii au o anumita pozitie, vor sa ramana mai buni decat sunt criminalii, nu sa raspunda la un omor cu alt omor. - In SUA e altfel? - Am vazut acolo arestati preventiv, deci inca sub prezumtia de nevinovatie, dusi la tribunal cu lanturi la picioare si purtand la brau un dispozitiv electronic care putea fi actionat de la distanta, curentandu-i daca vroiau sa evadeze. Asa ceva e interzis in Europa, considerandu-se ca degradeaza un om, posibil nevinovat. Si cip-urile introduse sub pielea condamnatilor, pentru localizare dupa evadari, la moda in SUA, sunt controversate la noi pe continent. - Il face puscaria om? - In primul rand, sistemul penitenciar romanesc face bine starii de sanatate a detinutilor. Nu doar ca le-o pastram, dar o imbunatatim. Multi vin cu TBC, hepatita, boli cu transmisie sexuala, care ar fi ramas netratate, daca erau liberi. La noi sunt vindecati. Apoi, multi invata sa citeasca si sa scrie in penitenciar. Circa 8 la suta din detinuti sunt analfabeti. In randul detinutelor, procentajul e dublu. Unii invata o meserie, isi termina scoala. Avem noua sau zece studenti, care urmeaza facultati la fara frecventa, la matematica, electronica, limbi straine. Din pacate, infractorul recuperat de sistemul penitenciar e pierdut de societate. Cine accepta sa angajeze un om cu cazier, chiar daca are licenta in matematica? Am cunoscut un caz concret: un taran, dupa liberare, s-a mutat in alt sat, sa nu-l cunoasca lumea, s-a insurat, a facut copii, a muncit cinstit, si-a facut casa. Dupa vreo 4-5 ani, trece prin sat un cetatean din comuna natala, il recunoaste si se apuca sa spuna si altora ca omul a facut puscarie. Urmarea: izolarea totala, divortul, omul ajunge pe drumuri si in cateva luni e din nou in puscarie. Un bun sistem de asistenta sociala ar face, deci, mai mult decat sute sau mii de arestari. Degeaba avem 206 detinuti la suta de mii de locuitori, fata de Irlanda - 58 sau Austria 76. Daca nu exista institutii care sa aiba in resposabilitate supravegherea, consilierea si ajutarea celor liberati sa-si gaseasca un rost, sistemul nu si-a facut datoria: infractionalitatea nu scade! - Hai, liberare! - Dupa gratierea propusa de noi pot aparea probleme doar daca nu se respecta criteriile "de selectie". Ganditi-va ca unul a sarit gardul, dupa o gaina. Pentru ca a violat proprietatea i se dau, conform legii, de la 5 la 15 ani de inchisoare. Intre timp, prejudiciul de o suta de mii de lei a fost recuperat. Dar statul continua sa cheltuiasca pentru paza unui om, care nu reprezinta cine stie ce pericol social, sute de milioane de lei - cat pentru unul care a spart o banca. In conditiile in care nu mai sunt locuri in puscarii, ori cream alternative, ori construim penitenciare, ori ii eliberam pe cei mai putin periculosi. Ganditi-va ca supraaglomerarea scade si siguranta. Si nu vor evada cei pe care dorim sa-i gratiem, ci infractorii periculosi. Ca sa intelegeti ca nu inasprirea pedepselor si infundarea puscariei este solutia, va prezint situatia Finlandei. In 1950, avea o rata a detinutilor apropiata de cea a Romaniei de astazi. Pe masura ce tara se dezvolta, economic, institutional, dar si ca mentalitate, cifrele scadeau: 110 in 1977, 55 in 1995, 54 in 1998. - In filmele americane, toti detinutii lucreaza? - Acolo au primit diferite monopoluri, de genul fabricarii placutelor pentru autoturisme. La noi, nu vine nimeni sa angajeze detinuti, nici macar la sapat santuri. Ei primesc 10 la suta din salariul minim pe economie, de un milion patru sute, ca sa fie motivati. Munca nu e obligatorie. Orice patron poate angaja detinuti, printr-o cerere la conducerea inchisorii din localitate. De ce n-o prea fac, nici macar primariile? - Ce rau poate face bunicul detinutilor din Romania? - Cel mai in varsta detinut roman a trecut de 80 de ani. Nu cunosc exact cazul, dar nu poate fi eliberat pentru ca, probabil, nu a efectuat inca jumatate din pedeapsa. Asta inseamna ca la o varsta destul de inaintata a putut face rau. De regula, seniorii puscariilor sunt oameni de la tara, care au ucis pentru pamant, la varsta la care altii isi iau pensia. - Aurolacul poate sa dea in cap linistit. Mai jos de canale unde sa ajunga? - Sa stiti ca persoanele din canale, obisnuite sa traiasca fara reguli, suporta cel mai greu regimul de izolare din penitenciar. Pentru ei, libertatea este totul. Ei, cand comit infractiuni, comit infractiuni foarte grave, omoruri, de pilda, pentru un motiv minor: i-a luat haina, s-au certat pe o conserva. Alta categorie greu afectata in sistemul penitenciar sunt mamele, care pierd contactul cu copiii. - Cati posibili puscariasi sunt in libertate? - Cercetari realizate in strainatate - pentru ca, din pacate, in Romania nu exista un Institut de profil - arata ca doar un sfert dintre cei care au comis infractiuni ajung in statisticile oficiale. Studii din Marea Britanie sunt si mai alarmante: doar 3-7 la suta dintre cei care comit furturi ajung sa fie cunoscuti de politie, iar o treime din violuri nu sunt raportate. - De ce nu-l condamna pe Beniamin Jian la moarte, daca nu mai poate fi recuperat? - Pentru ca noi nu suntem criminali. Pe de alta parte, americanii au calculat ca pedeapsa cu moartea e mai scumpa decat pedeapsa cu inchisoarea. Sunt recursuri, peste recursuri, trec 15-20 de ani, in care condamnatul trebuie tinut intr-un regim de maxima securitate. In plus, statele americane in care se practica pedeapsa cu moartea nu au mai putine crime. Dupa abrogarea pedepsei nu a crescut numarul infractiunilor. - Se baga pile in painea adusa la pachet detinutilor? - Se baga, mai nou, droguri in capete de peste. Se ascunde alcool in compotul de visine. Sau dolari in tubul cu pasta de dinti. Controlul se face manual. S-a propus, chiar, sa preluam sistemul occidental, in care exista magazine in penitenciar si pachetele sunt interzise, ca sa evitam aceste situatii. Unii comandanti de inchisori spun ca, astfel, condamnatii din familii sarace ar fi lipsiti de puiul sau rosiile din gradina. Altii cred ca puiul poate fi vandut la piata, iar detinutului sa i se trimita banii. Nu de putine ori, pachetele cu mancare au intoxicat un dormitor intreg. Cat despre pile, sa stiti ca gardienii romani au un sistem original de control al gratiilor. In fiecare dimineata, bat in gratii cu un ciocanel de lemn. Daca au fost pilite, un sunet specific semnaleaza tentativa de evadare. - Deci, rabdare si tutun... - Sa vedem daca ordonanta privind fumatul in locuri publice va interzice tigarile in penitenciare? Ar fi mult mai sanatos pentru detinuti. In SUA, cand a fost interzis fumatul in penitenciare, nu s-au inregistrat proteste semnificative. - Bulanul politistului comunitar poate corecta infractiunile minore? - Un cercetator american a facut o propunere pe care el o considera pragmatica. El sustine revenirea la pedepsele corporale. Nu prin biciuiri publice, ci prin folosirea socurilor electrice. Pedepsele fizice si-ar produce efectul doar asupra infractorului, familia lui nu are de suferit din cauza izolarii de comunitate, e mai ieftin decat inchisoarea si nu perturba psihicul condamnatului. Nici un stat n-a pus inca in practica aceasta propunere.