Primul transplant de cord din acest an. Medicul Horaţiu Suciu: „Numărul donatorilor de organe pentru transplant a scăzut”

Numărul donatorilor de organe pentru transplant a scăzut în 2017, la un sfert faţă de cel înregistrat anul trecut. Afirmaţia îi aparţine medicului Horaţiu Suciu, care a realizat şi prima operaţie de transplant de cord din acest an, la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş.

„Rata refuzului eu consider că a crescut, nu am făcut încă un studiu, nu am toate datele, dar impresia mea e că a crescut şi bineînţeles că este o condiţionalitate multiplă. Motivul, mă pun în situaţia unui cetăţean care se informează din mass-media, nu pot să văd decât că în jurul unui transplant s-a făcut o mare, să zicem, elegant, controversă şi, evident, până se lămuresc lucrurile poate este o reticenţă în a dona. Nu s-a schimbat nimic, a dona este un lucru nobil şi nu trebuie să uităm că o parte din cei care donează inima, plămânii, rinichii, ficatul, continuă să trăiască în trupul altcuiva şi eu cred că e nobil să salvezi o viaţă”, a declarat medicul Horaţiu Suciu. 

Potrivit acestuia, în cursul anului s-au făcut 11-12 prelevări de cord, dar inimile nu au putut fi utilizate pentru transplant. 

„Nu este cea mai bună perioadă pentru că numărul de donatori şi de transplanturi a început să scadă. Din vara anului trecut, numărul de donatori a scăzut la aproape un sfert. Astfel, în acest an au existat 20 de donatori. Anul trecut, în luna iunie, aveam 85 de donatori, iar până la sfârşitul anului au fost 124. Din păcate, şi trei spitale, respectiv cele din Tulcea, Ploieşti şi Piteşti, vor să îşi închidă programul de transplant şi nu înţeleg de ce, ne-au informat în scris deja. Echipele medicale nu se mai implică în identificarea morţii cerebrale", a spus coordonatorul programului naţional de transplant, medicul Victor Zota. 

Potrivit medicilor, în acest interval a crescut şi refuzul familiilor unor persoane aflate în moarte cerebrală de a-şi da acceptul pentru prelevarea de organe.

„Din nefericire, a crescut şi refuzul famiilor pentru prelevarea de organe de la rude în moarte cerebrală, dar nu foarte mult. De fapt, a scăzut şi numărul transplanturilor de la donatori în viaţă”, a continuat Zota.

Anul 2016, marcat de scandaluri în transplantologia românească

La mijlocul lunii noiembrie 2016, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat că nu se pot efectua proceduri de transplant de plămâni la Spitalul Sfânta Maria din Capitală, pe motiv că pune sub semnul întrebării acreditarea obţinută de unitatea sanitară, care s-ar fi făcut sub „presiune politică”. 

La scurt timp de la aceste declaraţii, managerul spitaluluI, Narcis Copcă, a reacţionat şi a anunţat că se încearcă discreditarea unităţii medicale, motiv pentru care acţionează în instanţă Ministerul Sănătăţii. Şi conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant a respins acuzaţiile într-o conferinţă de presă în care au anunţat că numărul de organe a scăzut şi că activitatea din domeniul transplantului este trasă pe linie moartă. 

De asemenea, o echipă format din experţi europeni ar fi trebuit să facă o vizită în unitatea sanitară, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. La rândul lor, pacienţii au explicat că îşi doresc ca proceduri de transplant de plămâni să aibă loc şi în România dar că vor să fie siguri că spitalul care a obţinut acreditare pentru efectuarea lor dispune de toate condiţiile pentru ca aceştia să se poată recupera după intervenţie.