Primii oameni pe Marte in 2014?

Descoperirea de apa, sub forma de gheata, la mica adancime de suprafata planetei Marte, a dat un nou impuls proiectelor unei misiuni avand ca obiectiv debarcarea primilor oameni pe aceasta ruda

Descoperirea de apa, sub forma de gheata, la mica adancime de suprafata planetei Marte, a dat un nou impuls proiectelor unei misiuni avand ca obiectiv debarcarea primilor oameni pe aceasta ruda indepartata a Terrei. La sfarsitul lunii mai, Agentia Americana pentru Cercetarea Spatiului (NASA) anunta ca datele culese cu ajutorul aparaturii speciale de la bordul sondei spatiale Mars Odyssey (Odiseea Martiana) confirma ca, pe zone intinse, la o mica adancime (mai putin de un metru) de la suprafata "planetei rosii" se gaseste, in mari cantitati, apa sub forma de gheata. Descoperire de-a dreptul extraordinara, a carei importanta nu poate fi indeajuns subliniata. Dintr-o data isi gaseste raspuns unul din marile mistere in legatura cu planeta Marte, repune pe tapet intrebarea daca exista viata pe aceasta planeta si reimpulsioneaza proiectele unei misiuni cu echipaj uman, care, intr-un viitor nu prea indepartat, sa debarce pe suprafata ei. Vreme indelungata, oamenii de stiinta, pornind de la dovezile (inclusiv asa-zisele "canale" care ii brazdeaza suprafata) ca planeta a fost bogata in apa in trecut, s-au intrebat unde a putut disparea toata aceasta apa. Acum raspunsul pare a fi limpede: a fost absorbita de stratul de "regolith" de la suprafata planetei, compus din stanca si praf martian, si s-a transformat in gheata. Care pare a fi in cantitati atat de mari incat, daca s-ar topi, ar putea forma un ocean adanc de cel putin 500 de metri, in masura sa acopere o buna parte a planetei. Fapt de insemnatate capitala, care ar putea schimba directia viitoarelor proiecte de explorare. Etapele preliminare - riguros planificate Apa este esentiala pentru intretinerea vietii, astfel incat descoperirea e de natura sa intareasca ipoteza ca a existat viata pe Marte in trecut si ar putea exista si in prezent. De aceea, a aduce pe pamant o mostra de gheata amestecata cu roca, cu ajutorul unor sonde automate, devine o prioritate urgenta. Uniunea Europeana anuntase, inca anterior acestei descoperiri, planurile pentru lansarea, in 2003, a unei sonde Mars Express, cu misiunea anume de a cauta sursele de apa, in vreme ce NASA si-a propus, trimiterea, in aceeasi perioada, a doi roboti mobili, echipati cu utilaje geologice. O alta misiune a NASA, Mars Reconnaissance Orbiter, prevazuta a fi lansata in august 2005, va avea ca scop cartografierea detaliata a suprafetei planetei. In 2007, in cadrul proiectului francez Mars Netlander, patru mici statiuni automate vor "amartiza" pentru a cerceta solul in adancime, ca si climatul, iar in octombrie 2011, o misiune comuna franco-americana, Mars Sample Return, isi va propune sa aduca pe pamant esantioane din solul martian. La capatul acestui lant de pregatiri, care ar putea comporta, fireste, si alte etape, NASA ar fi in masura sa trimita in 2020 o misiune cu echipaj uman. Problemele de rezolvat sunt, intr-adevar, uriase, si de aceea e nevoie de o pregatire adecvata. Intre altele, potrivit NASA, trebuie, mai intai, sa fie terminata asamblarea Statiunii Spatiale Orbitale Internationale (ISS) pentru a servi ca releu in vederea misiunii pe Marte, care, datorita duratei zborului (minimum 18 luni), va necesita cantitati enorme de combustibil, hrana si alte materiale. Simularea unei expeditii martiene a si inceput Iata insa ca o asociatie particulara, Mars Society, fondata in SUA, in august 1998, si avand filiale in vreo 40 de tari, isi propune sa devanseze termenul pe care si-l propune NASA, si anume sa trimita primii oameni pe Marte in urmatorii 10-12 ani. Asociatia numara peste 5.000 de membri, majoritatea oameni de stiinta care ocupa posturi de raspundere in cadrul NASA si al Agentiei Spatiale Europene (ESA). Presedintele fondator al asociatiei, Robert Zubrin, inginer specialist in astronautica, a publicat un manifest, sub titlul Case for Mars (Pledoarie pentru Marte) - precedat de un elogios cuvant inainte al maestrului de necontestat in materie de science fiction, Arthur C. Clarke - in care afirma ca este posibil sa se trimita oameni pe Marte in rastimpul amintit, costul unei asemenea misiuni fiind apreciat la 10 miliarde dolari. Inca de pe acum, in desertul din sudul statului Utah a fost amenajat un teren pentru simularea unei expeditii martiene. Intamplator sau nu, zona desertica se afla in apropiere de vestita localitate Roswell, din statul vecin Nevada, care ar fi fost vizitata, in anii '50, de un grup de extraterestri... Conducatorul proiectului, Bill Clancey, specialist in inteligenta artificiala, declara: "De fapt, nu simulam viata pe Marte, ci o testam. Ne imaginam ce sarcini vom avea de indeplinit acolo si de ce instrumente ne vom servi". El are sub comanda sa o echipa compusa din opt persoane, patru barbati si patru femei, care se deplaseaza, in costume de cosmonaut, cu ajutorul unor vehicule de teren, prefigurand pe cele care ar urma sa fie folosite la fata locului. Cei opt sunt instalati in asa-numite module de locuit (habs), fara ferestre si avand o cuseta ca in vagoanele de dormit, inchipuind viata pe care o vor duce pe Marte. Combustibilul pentru zborul de intoarcere ar urma sa fie fabricat chiar la fata locului Zubrin, la randul lui, spera sa obtina din partea guvernului american sprijin pentru a-si duce la capat proiectul de a trimite primii oameni pe Marte pana in 2014 sau chiar sa finanteze operatiunea el insusi. Pentru aceasta, trebuie sa dovedeasca ca expeditia este posibila din punct de vedere tehnic. Potrivit lui, cheia succesului o constituie ideea de a fabrica pe loc combustibilul pentru zborul de intoarcere, in loc de a-l transporta la bordul viitoarei nave cosmice (al carei zbor dus-intors va dura trei ani). Atmosfera martiana fiind constituita in cea mai mare parte din bioxid de carbon, va fi de ajuns a-l amesteca cu hidrogenul pentru a obtine combustibilul necesar. De unde insa hidrogen? Din apa, raspunde Zubrin, pentru ca acum stim ca exista apa pe Marte. De altfel, tocmai prezenta apei i-a convins pe oamenii de stiinta ca, daca exista sau a existat viata extraterestra (adica in afara planetei noastre), ea trebuie cautata pe Marte. "Este unul dintre motivele pentru care trebuie sa mergem acolo, afirma Zubrin. Este viata un apanaj al Terrei sau intra intr-un sistem mai vast? Trebuie, de asemenea, sa mergem pe Marte pentru a asigura prezenta noastra in spatiu. Soarta planetei noastre e nesigura si trebuie sa implantam cultura umana pe Marte. Intr-o buna zi, vom avea nevoie de acest lucru". Invidiosi, se pare, pe colegii lor americani, oamenii de stiinta rusi au anuntat, chiar in aceste zile, un plan propriu de a trimite oameni pe Marte cam in aceeasi perioada (2015). Este vorba de un program complex, la care ar urma sa participe sase cosmonauti, impartiti in doua nave, misiunea urmand sa dureze 440 de zile. Marea problema este insa finantarea, rusii solicitand, in aceasta privinta, sprijinul atat al NASA, cat si al Agentiei Spatiale Europene. Oricum, nu e departe ziua cand planeta rosie va primi vizitatori de pe Terra...