"Prima dată am fugit de acasă când aveam cinci ani"

Discursul ei efervescent, plin de pilde, exemplificări, reţete de viaţă, conţine o frază care este drumul spre un univers sufletesc care-i aparţine în exclusivitate: "Când deschid uşa

Discursul ei efervescent, plin de pilde, exemplificări, reţete de viaţă, conţine o frază care este drumul spre un univers sufletesc care-i aparţine în exclusivitate: "Când deschid uşa casei şi vin de la o emisiune, meeting sau discuţie despre buget, dispare femeia de afaceri şi apare soţia şi mama". Citatul îi aparţine Monicăi Tatoiu, director general al Oriflame Cosmetics România.

Casa în care locuiesc soţii Monica şi Victor Tatoiu, undeva lângă parcul Herăstrău, aduce cu o fortăreaţă blindată cu camere de supraveghere. Exteriorul are o masivitate care te intimidează. Interiorul elegant, decorat cu mobilă stil, are ferestre largi, precum imobilele americane, prin care lumina se revarsă peste plantele aliniate în ghivece mari.

Contrastul dintre cele două, înăuntru şi afară, este cumva explicat de gazdă: "Trăim într-o lume atât de superficială, este atât de greu să supravieţuim emoţional! În momentul în care ajungi acasă, încerci să te reîncarci, să fii în acord cu propria ta fiinţă. Şi acum, pentru acest interviu, am venit de la serviciu şi i-am pus soţului meu să mănânce. Deşi am două femei în casă, cred că nu este o dovadă de umilinţă când soţia îi pune masa".

Fosta profesoară de matematică îşi aminteşte cum a introdus în clasă, pe vremea comuniştilor, spiritul sărbătorilor sfinte, aşa cum l-a deprins în copilărie, acasă, la Timişoara. Deoarece părinţii au fost membri ai Consiliului parohial al Mitropoliei Banatului, a crescut pe genunchii fostului patriarh, pe vremea când acesta era episcop la Arad. "Mergeam la Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Nicolae cu flori. Când se termina vizita la Mitropolie, începeau sărbătorile, care se terminau a doua zi de Crăciun. Asta am transmis şI elevilor mei, şi încerc să fac şi la mine acasă. La mine în clasă se cânta <> pe vremea lui Ceauşescu.

Aici, în casă, în fiecare an, vine corul de la Biserica Delea Veche şi cântă în noaptea de Crăciun. Se aşază pe scări, acolo, în faţa fotoliului", spune arătând cu privirea locul respectiv. "Acolo, lângă brad, ne adunăm toţi prietenii şi este o binecuvântare".

Un junior rebel

Incidentul cu fiul rebel, revine în discuţie. În primăvara acestui an, copilul ei, Victor Alexandru, elev în clasa a opta la Şcoala Americană, s-a refugiat în subsolul casei, contestând, în felul lui, autoritatea părintească. Invitată la emisiunea doctorului Cristian Andrei, Monica Tatoiu - mama nu şi-a putut stăpâni lacrimile care au curs şuvoi. Conflictul s-a stins, dar concluziile s-au tras şi se trag în continuare: "Toţi trecem printr-o perioadă de rebeliune.

Orice om în viaţă, la un moment dat, este de stânga şi sfârşeşte prin a fi de dreapta. Băiatul meu seamănă cu mine. Şi eu am fost rebelă! Prima oară am fugit de acasă când aveam cinci ani", povesteşte. Imediat continuă povestea cu motivul răzvrătirii ei: "Mama mi-a spus: Fugi încotro vezi cu ochii, că mă scoţi din minţi!

Mi-a zis aşa pentru că încercam să trag de căruţul fratelui, ca să mă bage şi pe mine în seamă. Ştiţi că lucrurile astea se întâmplă cu copiii mai mari când vine pe lume frăţiorul mai mic! Şi atunci eu, copil inconştient, m-am întors şi am traversat Timişoara. Mi-a luat trei ore până am ajuns la bunica".

Profa de mate

Consecinţa acestui gest provocat de gelozia surorii mai mari a avut repercusiuni de durată în familie. "Bunica nu i-a dat telefon mamei să-i spună că am ajuns. Din această cauză, bunica din partea tatălui nu a vorbit doi ani cu mama. Am mai fugit de acasă la 18 ani, pentru că am vrut libertate... Toţi ne revoltăm la un moment dat împotriva structurilor în care am crescut.

Dar dacă părinţii au înţelepciunea să picure picătura chinezească, după 25-26 de ani, seminţele sădite în familie dau roade. Pe la 30 de ani am început să semăn cu mama, deşi am fost o persoană imposibilă. Mama îmi spunea adesea: Mona, o să ai şi tu un copil şi o să vezi când o să-ţi facă ce mi-ai făcut tu mie. Dar te iubesc atât de mult, încât eu te iert".

Ceea ce s-a şi întâmplat în generaţia următoare. Fosta profă de mate face lecţiile cu fiul ei, deşi recunoaşte că este greu să fii pentru acelaşi copil şi părinte, şi profesor. "Şi acum, dacă mă sună prietenii şi-mi spun: Monica, fiu-meu are de rezolvat o problemă la mate şi nu ştiu s-o fac, îi ajut cu plăcere. Pe un colţ de masă, pe un şerveţel, la un restaurant, o rezolv.

Mi s-a întâmplat să fiu în Suedia, şi până nu am făcut problema, nu m-am lăsat. Dar este greu să lucrezi cu copilul tău. Pentru că nu te percepe ca maestrul de la catedră, ci ca părintele care-l împiedică să facă ce vrea". Relaţia mamă-fiu, conflictul dintre generaţii, este relatat cu vervă şi umor.

"Tu ai rămas în urmă"

"Băiatul meu îmi spune adesea: Tu ai fost profesoară pe vremuri. Lucrurile au evoluat, tu ai rămas în urmă. Nici măcar fată nu eşti, eşti o babă cu principii vechi! Noi suntem altfel! Aseară avea de rezolvat o problemă cu şiruri, la nivelul lor, bineînţeles. Eu încercam să-i explic şi el nu mă asculta. Două probleme au durat trei ore! După care, el mi-a spus ce vrea, eu i-am zis ce vreau şi ne-am împăcat prieteni. Şi mi-a mai spus: Mama, eu învăţ foarte multe de la tine, dar este greu să comunic cu tine. Şi mi-a sărutat mâna. E atât de frumos să ai copii!...

Eu mi-am dorit foarte mulţi ani să am" (n.r. - l-a născut pe Victoraş, cum îl alintă, la 38 de ani, sarcina "prinzând-o" în America, la o bursă Fullbright). Şi după această exclamaţie, în secunda doi, ochii doamnei Tatoiu s-au umezit, şi două lacrimi mici au fost gata-gata să se rostogolească pe obraji.

O întreb de ce şi răspunde lejer, fără să-şi ascundă slăbiciunea omenească, maternă: "Întotdeauna când vorbesc despre Doamne-Doamne, despre mama şi tata, despre familia mea, mi se întâmplă asta". Nu este o chestie de durere sau de suferinţă. "Cineva a făcut legătura între lacrimile mele şi suferinţă. Nu este aşa. Se spune - tot de la mama o ştiu - că, atunci când îţi dau lacrimile, Iisus este mai aproape de tine şi îngerul este pe umărul tău".

În general, când eşti adolescent, nu vrei să se vadă că ai sentimente, vulnerabilităţi. Eşti dur. Şi ea a vrut să facă pe dura: "Încercam să mă stăpânesc, să nu plâng, dar mama îmi spunea: nu te stăpâni când îţi vine să plângi că nu este o dovadă de slăbiciune. E dovada că te apropii de Dumnezeu! Şi când cântă Imnul Naţional, îmi dau lacrimile".

Despre urmaşul soţilor Tatoiu am mai aflat că ascultă Led Zeppelin şi Jethro Tull, că are plete şi îi plac ştiinţele. Ar vrea să activeze într-o organizaţie ecologistă, să inventeze un dispozitiv care să scoată apa sărată din adâncuri şi să salveze banchiza de gheaţă de la poli. Şi visează să ajungă student la Massachusett Institute Of Technology, a deconspirat Monica Tatoiu intenţiile fiului.

O altă pasiune a lui sunt scufundările, pe care le face în vacanţele petrecute cu părinţii, în varii colţuri de lume. "A făcut nişte fotografii superbe şi vreau să-l ajut să-şi deschidă o expoziţie", spune cu mândrie doamna Tatoiu.

Revenim la pregătirea mesei pentru soţ, "deşi are două femei în casă".

"Este o dovadă de asumare a unui rol în familie. Eşti femeie. Ai grijă de casă. Este rolul tău, lăsat de Dumnezeu, nu? Bărbaţii sunt dezordonaţi. Este cumplit! Şi pe măsură ce îmbătrânesc, sunt din ce în ce mai dezordonaţi. Şi atunci, femeia trebuie să fie ochiul şi stăpânul casei.

Bărbatul are rolul de a proteja casa, de a rezolva problemele ce ţin de autorităţi. Este o lege a firii. Legea spune asta". Şi cea care a fost definită cea mai feministă dintre feministe, s-ar putea zice. Pentru că este intens mediatizată, s-a creat falsa impresie că Monica Tatoiu aduce banii în casă.

Este doar parţial adevărat. Cine este şi ce face Victor Tatoiu, soţul uneia dintre cele mai cunoscute femei din România, aflăm chiar de la ea: "Soţul meu a fost şef de promoţie la Constanţa. Numele lui se găseşte pe panoul de la intrarea Liceului Mihai Eminescu de pe strada Traian.

A fost şef de promoţie la Facultatea de Electrotehnică. A lucrat într-un institut de cercetare din Floreasca, are nu ştiu câte brevete. Este un tip care are o manualitate extraordinară… Se pricepe la o mie de lucruri!", a început un lung şir de enumerări ale calităţilor soţului.

Soţul este cu banii

"În '90, când a văzut cum se schimbă lucrurile, n-a mai vrut să fie cercetător şi inginer de calculatoare şi s-a apucat de afaceri imobiliare. Şi a făcut afaceri cu persoane private - nu cu statul. Din cauza asta nu aţi auzit de el! Soţul meu a făcut investiţii foarte bune, până în '96, care au dat roade apoi pe termen lung".

În 2002, când piaţa imobiliară a crescut, Victor Tatoiu a vândut tot şi a depus banii în fonduri de investiţii în străinătate. "El este cel cu banii, nu eu!", aflăm de la soţia acestuia.

"Eu am un salariu de 10.000 de euro pe lună, dar cu cu banii ăştia nu eşti în topuri. Soţul meu a fost o persoană deosebit de inteligentă. Când a făcut suma necesară pentru ca noi să trăim bine, s-a lăsat de afaceri. Nu mai facem nimic, să ne bucurăm de viaţă!, a zis.

La noi, trăitul bine înseamnă să mergem la schi, să dormim în hoteluri de trei stele şi să vedem toată lumea, până murim! Şi să-i lăsăm un capital de pornire fiului nostru. Şi, bineînţeles, să-i oferim o educaţie de calitate! Acum nu are niciun fel de afacere
în România. Eu muncesc fiindcă îmi place. Aş muri dacă nu aş merge la serviciu!

El se ocupă de grădină, are o barcă, pe care o bibileşte. Acum, de exemplu, mi-a zugrăvit în dressing şi aranjează cărţile noastre de matematică şi de Politehnică în bilioteca pe care a amenajat-o în garaj".

Profesoara lui Cristi Boureanu

Pe vremea când preda matematica, Monica Tatoiu avea un renume cu conotaţii nu foarte dulci. "Mi se spunea <> . La mine nu se intra la teza la matematică, în clasa a IX-a, decât după ce citeai literatura rusă. Aveam un test de bază - trebuia să ai nişte noţiuni, un bagaj minimal de cunoştinţe, să ştii o limbă străină.

Am creat o echipă de nota zece, toţi elevii mei au intrat cu brio la facultate. Am avut reclamaţie la Ministerul invăţământului şi am primit mustrare scrisă. Paradoxal, cel mai des mă caută acum cei cu care m-am purtat cel mai aspru", îşi aminteşte despre o perioadă foarte dragă din viaţa ei. Printre aceştia se numără şi tânărul deputat Cristi Boureanu (în fotografie la nunta lui) pe care îl consideră "un copil genial" şi care beneficia din partea profei de mate de un tras sănătos de urechi.