Preşedintele Academiei Române deplânge absența lecturii în şcoala românească. „Fără ea ne pierdem esenţa umană”

 Preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a deplâns, miercuri, absenţa lecturii în şcoala românească şi a pledat pentru bibliotecă şi pentru lectura de orice fel, de la cartea clasică, până la cea electronică.

"Astăzi, lectura a devenit, din păcate, rara avis în şcoala românească. Elevii nu mai văd în carte un instrument de cunoaştere, nici un prilej de evadare din cotidian, că evadează prin alte mijloace, şi nici măcar o metodă de divertisment. Orice tip de măsurători am face, ne indică depărtarea de carte a elevilor şi studenţilor, adică declinul lecturii. Sunt adolescenţi care ajung în anul întâi de studenţie şi recunosc, mi s-a întâmplat personal, că n-au citit niciodată un roman până la capăt, că nu iubesc poezia, că nu ştiu ce este aceea dramaturgie. Fireşte, explicaţii sunt multe. Internetul ne-a copleşi viaţa, iar telefoanele mobile au luat locul cărţilor. Noua tehnologie nu favorizează deloc imaginea vizuală statică, aşa cum e fila de carte, şi nici zăbava asupra ideilor, (...) ci doar imaginile în mişcare, clipurile, filmuleţele, care trec repede, dar te ameţesc şi îţi dau impresia că ştii tot, că reţii tot. De fapt, aceasta este o iluzie. Opoziţia reală nu este între cartea tipărită pe hârtie şi cartea digitală şi nici între biblioteca clasică şi biblioteca virtuală, ci între lectura temeinică şi lectura superficială sau lipsa lecturii", a afirmat Pop, la o sesiune aniversară dedicată împlinirii a 130 de ani de la înfiinţarea Fundaţiei Universitare "Carol I", scrie Agerpres.

Potrivit istoricului, şcoala de azi, blamând memorarea, se ridică împotriva cultivării inteligenţei elevilor.

"Elevul care nu are nimic în propriul cap şi care se bazează exclusiv pe acele cunoştinţe acumulate în bazele de date artificiale ajunge un instrument, un element docil la îndemâna formatorilor de opinie. Aceşti elevi şi tineri nu mai pot gândi cu propria lor minte decât, eventual, în chestiuni înguste legate de o anumită specializare. Chestiunile sociale şi politice le rămân străine, fapt care îi face uşor manipulabili", a subliniat academicianul.

El a pledat pentru lectură şi pentru bibliotecă. "Zic şi eu parafrazându-l pe Heliade Rădulescu, primul preşedinte al Academiei: 'Citiţi băieţi, numai citiţi'. Fără lectură ajungem surzi şi orbi. Ne cufundăm în ignoranţă şi ne expunem acestor manipulări de toate felurile, ne pierdem esenţa umană. Ca să rămânem oameni, trebuie să citim cât mai mult şi să mergem în biblioteci care sunt depozitarele învăţăturii", a îndemnat Ioan-Aurel Pop.

Pe de altă parte, preşedintele Academiei a semnalat absenţa din programa Facultăţilor de istorie a disciplinelor care pot conduce la pătrunderea tainelor înscrisurilor vechi (...) - epigrafie, paleografie, diplomatică, numismatică, sigilografie.

"Din păcate, pierdem această zestre, astăzi, după părerea mea, nu în sensul că ea nu mai există - ne străduim s-o păstrăm, ci în sensul că refuzăm s-o mai cunoaştem. Fireşte, mesajele trimise prin scrierile vechi nu se dezvăluie de la sine. Ele se pot descifra şi interpreta după îndelungată pregătire de specialitate, realizată, de regulă, în Facultăţile de istorie. Disciplinele care pot conduce la pătrunderea tainelor înscrisurilor vechi se numesc, cum ştiţi, epigrafie, paleografie, diplomatică, numismatică, sigilografie. Pentru teritoriul României şi pentru Evul Mediu românesc e fundamentală pregătirea în paleografie latină, slavă, româno-chilirică, turco-osmană, germană, maghiară. Dacă nu se mai face pregătirea în aceste domenii, izvoarele privind trecutul românesc rămân îngropate în uitare", a subliniat istoricul.

El a menţionat că, în prezent, se cunosc doar 10% din cele un milion de înscrisuri în limba latină necunoscute sau doar semnalate, cunoscute vag, nedescifrate şi nevalorificate referitoare la istoria Transilvaniei.

"Vă dau un exemplu: sursele oficiale ale Transilvaniei, cele care au ieşit din cancelarii, sunt elaborate în limba latină din secolul al XI-lea până la 1842, când Latina a încetat să mai fie limba oficială a Ţării Transilvane, cedând locul limbii maghiare, spre marea nemulţumire a saşilor şi românilor. Se apreciază, astăzi, că în ţară şi în afara ţării există peste un milion de înscrisuri în limba latină necunoscute sau doar semnalate, cunoscute vag, nedescifrate şi nevalorificate. Cunoaştem astăzi din zestrea latină care ne priveşte cam 10%, dar Facultăţile de istorie, prin lipsa de atenţie a statului, nu mai acordă timp pregătirii în aceste specialităţi, înguste aparent, dar care ne-ar putea ajuta să înţelegem trecutul nostru. Dacă 10% din el îl ştim, vă puteţi da seama în ce măsură el exprimă esenţa", a adăugat preşedintele Academiei.

În cadrul evenimentului din Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I", al cărui amfitrion a fost directorul general al instituţiei, conf. univ. dr. Mireille Rădoi, au mai rostit alocuţiuni acad. Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Oana Fotache-Dubălaru, decan al Facultăţii de Litere - Universitatea din Bucureşti şi prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române.

"BCU continuă să rămână relevantă pentru că oferă mai mult decât accesul, oferă profunzime, reflexie, gândire critică. A înţeles nevoia de digitalizare, dar nu a uitat valoarea contactului direct cu textul, cu hârtia, cu reflecţia densă, care îţi permite să gândeşti, să te aduni, să te îmbogăţeşti. Biblioteca noastră organizează evenimente culturale, lansări de carte, expoziţii, dezbateri, demonstrând că este un actor cultural viu, nu doar o instituţie de patrimoniu. A devenit un punct de întâlnire între generaţii, între discipline, între tradiţie şi inovaţie", a punctat Mireille Rădoi.

Evenimentul, care a reunit prieteni ai cărţii şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Ministerului Educaţiei, a dorit să marcheze, potrivit organizatorilor, nu doar un moment aniversar, ci să fie şi o celebrare a continuităţii şi impactului cultural, ştiinţific şi educaţional al uneia dintre cele mai importante instituţii fondate de Regele Carol I pentru viitorul ţării.