Premiile Ig Nobel 2016: lista celor mai inutile, ridicole şi trăsnite descoperiri ştiinţifice

Un biolog care a recreat membre protetice pentru a putea merge ca o capră şi celebra companie de automobile Volkswagen se numără printre laureaţii premiilor anti-Nobel, numite de fapt Ig Nobel, gală ce recompensează cele mai inutile sau ridicole descoperiri ştiinţifice.

În cadrul ceremoniei, fiecare câştigător şi-a primit premiul – un ceas cu 61 de secunde şi 10 trilioane de dolari din Zimbabwe (echivalentul a 40 de cenţi americani). 

• Premiul pentru biologie a mers la britanicul Thomas Thwaites, care a trăit trei zile precum o capră în Alpii Elveţieni şi chiar a recreat membre protetice pentru a putea merge în patru labe şi a mânca iarbă. Bărbatul, care şi-a purtat „creaţia“ inclusiv la gală, a declarat că premiul este o imensă onoare şi a explicat ce l-a determinat să facă acest experiment. „M-am săturat de toate grijile şi suferinţele pe care le are un om, aşa că am decis să îmi iau o vacanţă şi să devin capră“, a mărturisit Thwaites, citat de „LA Times“. 

El a împărţit premiul cu un alt britanic, Charles Foster, care a încercat să trăiască precum un bursuc, o vidră, o vulpe şi un cerb, iar pentru asta a trebuit să doarmă în noroi, să mănânce viermi şi să înveţe să se deplaseze doar cu ajutorul mirosului. 

• Compania germană Volkswagen a primit premiul pentru chimie, datorită modului în care „luptă“ împotriva poluării, după ce s-a descoperit că grupul a manipulat testele de poluare a 11 milioane de automobile diesel prin dotarea acestora cu softuri ilegale care au redus nivelul emisiilor.

• Urologul egiptean Ahmed Shafik, care a studiat efectul purtării lenjeriei intime din diverse materiale asupra şoarecilor, a primit premiul pentru reproducere. El a constatat că poliesterul reduce semnificativ potenţa masculilor, iar una dintre posibilele cauze ar fi încărcătura electrostatică a materialului. Şoarecii care au purtat chiloţi din bumbac sau lână au avut un comportament normal.

• O echipă din Noua Zeelandă şi Marea Britanie a câştigat premiul pentru economie pentru un studiu asupra personalităţii rocilor, care au fost comparate cu  „un om de afaceri din New York, bogat, fin, un pic posomorât“, „un rom sau un nomad hipiot“, „o femeie modestă şi cu picioarele pe pământ.“

• O coaliţie din SUA, Canada, Germania, Belgia şi Olanda a primit premiul pentru psihologie pentru că au efectuat un studiu în cadrul căruia 1.000 de mincinoşi au fost întrebaţi de câte ori au minţit de-a lungul vieţii. Cercetarea a relevat faptul că oamenii au început să mintă mai des după ce au trecut de perioada copilăriei.

• Premiul pentru pace a mers către un grup de filozofi din Canada şi SUA care au publicat o lucrare în care este studiat modul în care oamenii înţeleg nonsensul care este încadrat ca şi cum ar avea un înţeles. 

• Premiul pentru medicină a fost oferit unor cercetători germani, care au studiat teoria conform căreia dacă ai o mâncărime pe partea stângă, dar te uiţi în oglindă şi te scarpini pe partea dreaptă, aceasta dispare. 

• Premiul pentru percepţie a fost acordat Japoniei, care a analizat modul în care oamenii văd lucruri dacă stau aplecaţi şi se uită la ele printre picioare.

• Pentru fizică, premiul a fost oferit unor cercetătorii din Ungaria, Spania, Suedia şi Elveţia care au aflat că armăsarii albi atrag mai puţine muşte.

• Premiul pentru literatură a mers în Suedia, către un autor care a scris o trilogie despre colectatul muştelor moarte şi vii.