Pneumolog, despre recuperarea post-COVID: „Temerea pacienţilor este că nu-şi mai revin”

Trecerea prin COVID-19 poate însemna pentru unii pacienţi – în special pentru cei care au avut forme severe – sechele. Camelia Pescaru, medic primar pneumolog la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara, a vorbit, pentru RoVaccinare, despre categoriile de pacienţi care ajung la recuperare şi despre cum se face aceasta.

„Sunt mai ales pacienţi cu bronhopneumopatie cronică obstructivă – BPOC –, cu astm, cu bronşiectazii, cu sechele TBC, cu fibroze pulmonare”, a detaliat specialistul.

Reînvăţaţi să respire şi să meargă

Simptomatologia – dificultăţi respiratorii sau oboseală extremă – este prezentă chiar şi după ce testul PCR este negativ, iar temerea pacienţilor este că nu-şi mai revin, a subliniat medicul pneumolog. 

„Unii pacienţi care ajung la recuperare post-COVID, după ce au fost internaţi pe secţii sau la Terapie Intensivă, pur şi simplu nu mai ştiu să meargă. După atâta stat în pat, ei se decondiţionează muscular şi nu mai au puterea să se ridice singuri. Cu ajutorul recuperării medicale, ei învaţă din nou să respire, să-şi controleze mişcările. Totul trebuie făcut cu prudenţă. Programele trebuie individualizate în funcţie de pacient, de starea lui clinică şi biologică, de comorbidităţile pe care le are”, a explicat doctorul. 

Cum se face reabilitarea

La recuperare apelează atât pacienţii din secţiile de pneumologie sau infecţioase ale spitalelor, cât şi cei care nu sunt internaţi, susţine Camelia Pescaru, procesul fiind unul complex.

„Pentru pacienţii care nu au tulburări de echilibru se face un tip de reabilitare respiratorie, iar pentru cei care nu se pot ridica din pat se face mobilizarea pacientului mai întâi în pat. Cu ajutorul kinetoterapeuţilor, învaţă, practic, să facă primii paşi”.

Se fac exerciţii de tonifiere a musculaturii respiratorii, cât şi a celei scheletice, a membrelor, precum şi a statusului funcţional. „La pacienţii care suferă de anxietate sau depresie se apelează şi la psihologul spitalului, iar dacă există şi o afectare neurologică, avem şi medic neurolog care ne ajută la evaluare şi la stabilirea conduitei terapeutice”, subliniază specialistul.

Bolnavii nu vin doar cu afectare musculară, adaugă pneumologul: „Ei au şi comorbidităţi multiple, cardiovasculare, care trebuie corect evaluate şi tratate. O mare parte dintre ei au o afectare a statusului glicemic – la unii se agravează diabetul, la alţii apare diabetul. Cu menţiunea că la aceştia din urmă diabetul este temporar”.

Monitorizare şi pentru pacienţii cu forme uşoare

O formă uşoară de COVID-19 nu e o garanţie că pacientul va scăpa ieftin. Mulţi dintre cei cu forme uşoare acuză apoi o stare de oboseală care trebuie monitorizată. „Pentru cei care nu doresc să se interneze există platforma Pneumocontrol. Aici pot fi găsite şi exerciţii respiratorii descrise în detaliu şi filmuleţe prin intermediul cărora pacienţii sunt învăţaţi cum să facă aceste antrenamente”, precizează dr. Pescaru.

Medicul recomandă ca pacienţii să fie ghidaţi de specialişti, chiar şi telefonic, şi menţionează că exerciţiile nu se fac toate odată, ci se selectează doar câteva, care se execută cu pauze între ele.