Organismele modificate genetic, speranta sau pericol pentru generatiile de maine?

In scurta vreme, un important acord international vizand protejarea a nenumarate specii ale florei si faunei planetare impotriva riscurilor pe care le implica progresele biotehnologiei va intra in

In scurta vreme, un important acord international vizand protejarea a nenumarate specii ale florei si faunei planetare impotriva riscurilor pe care le implica progresele biotehnologiei va intra in vigoare. Este vorba de Protocolul de la Cartagena, parte integranta a Conventiei ONU asupra Diversitatii Biologice. Acest protocol va da posibilitatea interzicerii de catre o tara sau alta a importului asa-numitelor organisme modificate genetic (OMG), daca o asemenea masura se dovedeste justificata din punct de vedere stiintific. El va intra in vigoare la 90 de zile dupa ratificarea sa de catre 50 din tarile semnatare. Pana in prezent, acest lucru a fost facut de catre 49 de tari. Documentul obliga statele membre sa garanteze, in conditii de totala securitate, transferul, manipularea si utilizarea OMG-urilor. La baza sa sta conceptul "acordului asupra informatiilor prealabile", o procedura menita sa asigure ca diversele state au acces deplin la informatiile necesare inainte de a autoriza importurile de OMG-uri. Protocolul stabileste in acest scop infiintarea in orasul canadian Montreal a unui dispecerat central (clearing-house) privind biosecuritatea, care sa primeasca si sa distribuie informatiile pertinente asupra OMG-urilor. Orice tara care doreste sa exporte OMG-uri sau produse prelucrate pe baza de OMG-uri va trebui sa notifice acest lucru dispeceratului central, care, la randul sau, va pune la dispozitia tarii sau tarilor importatoare informatiile cu privire la parametrii respectivelor organisme. Este vorba de plante si animale modificate genetic, astfel incat randamentul lor sa fie apreciabil sporit, insa mai intai va trebui sa se stabileasca in ce masura consumul lor poate dauna organismului uman sau daca recoltele de plante modificate genetic nu vor modifica ireversibil echilibrul biologic, cu consecinte grave pentru mediul inconjurator. Interese contradictorii, care se cer depasite La summitul asupra Dezvoltarii Durabile, de anul trecut, de la Johannesburg, a avut loc o dezbatere aprinsa in legatura cu relatia dintre Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) si acordurile multilaterale asupra mediului inconjurator, de felul amintitului protocol. In principiu, este vorba de relatii de egalitate, dar gruparile care actioneaza pentru protejarea mediului si care recomanda o atitudine de maxima circumspectie fata de OMG-uri se tem ca insistentele tarilor dezvoltate asupra liberalizarii comertului ar putea insemna ca punctul de vedere al organizatiei mondiale sa aiba totdeauna prevalenta, cu alte cuvinte ca interesele tarilor dezvoltate exportatoare (pentru ca ele sunt cele care dispun de cunostintele biotehnologice avansate necesare) vor prevala asupra intereselor tarilor importatoare. Dr. Klaus Toepfer, directorul executiv al Programului ONU asupra Mediului Inconjurator (UNEP), este insa convins ca protocolul confera tarilor in cauza dreptul de a refuza sa acorde autorizatiile de import daca exista dovezi stiintifice bine documentate ca OMG-urile respective prezinta riscuri. "In acest sens, prevederile protocolului vor fi obligatorii, chiar si pentru tarile care nu l-au ratificat (referire expresa la SUA, care, de regula, refuza sa se conformeze intelegerilor multilaterale - n.n.). Ele vor trebui sa se supuna unor decizii argumentate stiintific", a spus directorul UNEP. Necesitatea unor teste riguroase Pe de alta parte, Societatea Regala din Marea Britanie, care indeplineste rolul unei academii stiintifice, a criticat, intr-un raport, ignorarea de catre departamentele de resort a unor recomandari facute inca acum cinci ani asupra unor masuri de monitorizare pe termen lung a efectelor pe care le pot avea asupra mediului culturile de plante modificate genetic. O astfel de monitorizare, care sa stabileasca efectele benefice sau, dimpotriva, daunatoare, pe termen lung, este absolut necesara inainte ca sa se treaca la asemenea recolte. "Nu va fi de ajuns sa ne bizuim pe simple evaluari, presupunand ca totul va decurge potrivit asteptarilor", se specifica in raport. Societatea Regala este de parere ca recoltele de plante modificate genetic s-ar putea dovedi benefice pentru intreaga lume, cu conditia unor experimentari (teste) riguroase prealabile si extinse pe o perioada corespunzatoare. "Va trebui sa adaptam decizii cruciale privind culturile de plante modificate genetic, care pot afecta viitorul umanitatii si resursele naturale ale planetei. Este vital ca aceste decizii sa se bazeze pe informatiile stiintifice cele mai exacte. Tehnologia modificarilor genetice ar putea ajuta la satisfacerea necesitatilor alimentare ale unei populatii mondiale in continua crestere, in conditiile unui impact mai redus decat se crede asupra mediului. Este insa limpede ca pentru concretizarea acestor potentiale rezultate benefice va trebui ca, pe masura ce se va dezvolta, tehnologia modificarilor genetice sa fie supusa unor noi si noi evaluari", a declarat prof. Patrick Bateson, membru al Societatii Regale. In curand, in Marea Britanie urmeaza sa inceapa o larga consultare publica pe aceste probleme. Pana la sfarsitul anului, guvernul ar putea elibera primele licente care sa autorizeze culturile de plante modificate genetic, releva BBC.