O treime dintre spanioli resping imigrantii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Spaniolii incep sa fie satui de imigrantii care vin sa munceasca in tara lor, se arata intr-un studiu al Centrului de investigatii sociale. Daca in 1996 procentul de respingere a imigrantilor era de 8

Spaniolii incep sa fie satui de imigrantii care vin sa munceasca in tara lor, se arata intr-un studiu al Centrului de investigatii sociale. Daca in 1996 procentul de respingere a imigrantilor era de 8 la suta, in 2004 a crescut pana la 32 la suta. Conform studiului, ibericii ii simpatizeaza cel mai putin dintre imigranti pe africani, asiatici, marocani si est-europeni, printre care se afla si romanii. In privinta numarului de imigranti romani, statisticile se bat cap in cap. Conform autoritatilor spaniole, sunt 60.000 de romani in Spania, dintre care 26.282 nu au acte in regula. Departamentul pentru Munca in Strainatate al Guvernului roman spune, insa, ca in Regat traiesc 400.000 de romani, dintre care jumatate au acte.
Unii angajatori spanioli pun bete in roate imigrantilor care au sansa sa intre in legalitate
In unele provincii ale Spaniei, procesul de "regularizare" - posibilitatea data de guvern imigrantilor care lucreaza fara forme legale de a intra in legalitate - se desfasoara cu dificultate. Conform publicatiei spaniole "Las Provincias", multi imigranti vor pierde sansa acordata de guvern din cauza faptului ca angajatorii nu vor sa-i ajute sa-si reglementeze situatia, pentru ca asta presupune sa plateasca pentru ei asigurarile sociale. Oficialii spanioli citati de "Las Provincias" spun ca refuzul angajatorilor s-a manifestat inca de la inceputul procesului de regularizare, desi anterior solicitasera mana de lucru, in special in domeniile hotelier si constructii. Autoritatile spaniole avertizeaza angajatorii ca daca la finalizarea regularizarii - la sfarsitul lunii aprilie - "cineva mai angajeaza fara acte va fi sanctionat". Pentru a se putea incadra in termenul de regularizare, rudele romanilor plecati la munca in Spania au luat cu asalt ghiseele pentru aplicarea apostilei de la curtile de apel din toata tara. Apostila este stampila de supralegalizare a actelor care au fost in prealabil legalizate de un notar public si care sunt folosite de cetatenii romani in afara granitelor tarii. Aceste documente pot fi cazierul judicar, actele de stare civila sau de studii, toate necesare pentru regularizare. La ghiseul pentru aplicarea apostilei de la Curtea de Apel Cluj vin sute de oameni din judetele vecine, sculati cu noaptea in cap, si pierd cate o zi intreaga. Grefierii si judecatorii se plang, la randul lor, ca fac munca voluntara, fiindca nu exista persoane specializate care sa faca acest lucru. Grefierii pun timbrul judiciar si stampila pe actele legalizate, iar judecatorii semneaza si verifica daca notarul care le-a legalizat face parte din Uniunea Notarilor. Solutia propusa pentru eliminarea cozilor la apostile este mutarea acestui proces la tribunale, astfel incat fiecare judet sa poata face supralegalizarea actelor, dar, probabil, pana se va lua o decizie va expira termenul de regularizare.
Partidul Popular din Spania cauta solutii sa-i opreasca pe imigranti
"Curve de romani", "Nu imigratiei"- aceste inscriptii au fost scrise pe zidurile unor cladiri din Logrono. Potrivit Romanian Global News, aceste inscriptii nu sunt o premiera. Insemnele au aparut cand inca nu se uscasera cele vechi. Cu toate ca mesajele vin pe fondul regularizarii, politia nu crede ca este vorba despre actiuni ale unei bande de orientare nazista, ci apartin, mai degraba, "unor huligani care actioneaza periodic si izolat".
Spaniolii cer stoparea "invaziei de imigranti romani"
Partidul Popular din Spania a cerut Primariei din Cordova sa gaseasca o solutie pentru a-i opri pe imigranti, in mare parte romani, sa soseasca in campusul din regiune. Reprezentantul partidului, Maria Gesus Bottle, spune ca acest campus a devenit un fel de adapost pentru imigrantii ilegali, ceea ce afecteaza imaginea provinciei Cordova si afecteaza turismul.
Articol preluat din revista "Actualitatea romaneasca"