„Trei ore pe săptămână pot schimba un destin”. Cum au reușit în viață copiii din centre, sprijiniți de voluntari – INTERVIU
0V-ați întrebat vreodată cum ar fi să aveți o superputere? ,,Ajungem MARI" caută oameni cu cea mai frumoasă astfel de abilitate: aceea de a schimba vieți în bine. De 11 ani, ONG-ul trimite voluntari care să petreacă timp cu copiii și tinerii instituționalizați și să le ofere acestora atenție și încurajare. Până pe 10 octombrie, vă puteți alătura programului.
Iarina Taban este cea care a înființat programul, în 2014, după o vizită într-un centru de plasament. Povestea unui băiețel de 3 ani, cunoscut acolo, ar fi putut doar să îi frângă inima. Iarina a ales, în schimb, să facă ceva pentru a schimba în bine viețile copiilor aflați în grija statului. A pornit inițial proiectul Ajungem MARI în București, cu doar câțiva voluntari. Dar și-a întins aripile mai departe, iar acum sunt prezenți în 27 de județe, în sprijinul a nu mai puțin de 3.500 de copii și adolescenți. Pentru care e nevoie de și mai mulți oameni implicați. Înscrierile se pot face aici.
Adevărul: Cum a luat naștere proiectul Ajungem Mari?
Iarina Taban: ,,Ajungem MARI" a luat naștere după ce am vizitat un centru de plasament și am văzut acolo un copil de 3 ani aflat la al doilea abandon: prima oară fusese abandonat la naștere, de mama lui, iar a doua oară de asistentul maternal cu care a crescut timp de trei ani. Acest al doilea abandon l-a afectat extrem de puternic. Era un copil care efectiv striga după ajutor și după compania cuiva. Tot ce își dorea era ca un adult să îl țină în brațe și să fie lângă el, doar așa se liniștea. Și atunci mi-a fost foarte clar că trebuie să fim mai mulți oameni care să le răspundem copiilor și că soluția ar fi implicarea unor voluntari care să vină cu inima deschisă la copii.
De la câți voluntari ați pornit în 2014?
În primul modul, apelul a fost doar pentru București și s-au implicat pe timpul verii 70 de voluntari. Apoi numărul voluntarilor s-a dublat de la modul la modul – 150 in toamnă, 300 de voluntari în primăvară. Când am vazut interesul ridicat al oamenilor, am prins curaj să începem extinderea națională. Mulți dintre voluntari vizitaseră centre de plasament de Crăciun sau de Ziua Copilului, când au fost să ofere cadouri. Au observat atunci că acei copii ar fi vrut ca ei să mai rămână sau să revină, iar programul Ajungem MARI le-a dat ocazia și structura pentru implicare.
Programul funcționeză acum de 11 ani și jumătate. Pe perioada unui modul de 8 luni, sunt cam 1.300 de voluntari implicați constant, în sprijinul a 3.500 de copii din București și din 27 de județe. Și încercăm să extindem în alte două județe: Olt și Călărași.
Ce fac concret voluntarii?
Voluntarii merg în centre de plasament, apartamente sau căsuțe de tip familial - acolo unde locuiesc copiii și adolescenții - și lucrează cu ei în funcție de nevoile copiilor, dar și de abilitățile voluntarilor. Voluntarii își aleg la început de modul ce activități ar putea susține. Unii oferă ajutor la teme, alții îi ajută cu pregătire pentru examene, Evaluarea Națională sau Bacalaureat. Ei mai pot alege să organizeze ateliere creative sau ateliere de dezvoltare personală. Voluntarii nu au nevoie de pregătire pedagogică sau de experiență de predare. Noi organizăm un training inițial unde prezentăm și metode de lucru, iar în biblioteca digitală Ajungem MARI găsesc multe resurse educaționale și materiale din care se pot inspira.
Odată ce îi cunosc pe copii, le descoperă dorințele, nevoile și talentele. Îi pot scoate în oraș, la un film, la teatru, sau la un spectacol pentru copii și este o ocazie bună de a se împrieteni, dar și de a-i ajuta să descopere lumea din afara centrelor. Atunci când observă talentul său pasiunea unui copil, voluntarii îi pot înscrie si însoți la cursuri vocaționale, de pictură, dans, teatru sau la diferite sporturi. E o oportunitate extraordinară pentru copii de a-și dezvolta abilitățile și de a căpăta încredere în forțele lor. Pe tinerii care se pregătesc să iasă din sistemul de protecție, voluntarii îi pot înscrie la cursuri de calificare, pentru a învăța o meserie și a avea mai multe șanse pe piața muncii.
,,Faptul că vin săptămânal așa cum le-au promis este un mod de a le arăta copiilor că oamenii pot să fie și buni și să se țină de cuvânt''
După 11 ani și jumătate de Ajungem MARI, care sunt mesajele din partea copiilor care ți-au rămas în minte?
Copiii mereu le spun voluntarilor cât de mult îi așteaptă să se întoarcă la ei. Și este acest freamăt: ,,Doamna/domnul, când mai veniți?", ,,Ce mai facem data viitoare?", ,,Unde ne mai duceți?". E clar că după fiecare întâlnire o așteaptă cu entuziasm și nerăbdare pe următoarea. Bineînțeles ajung și la ,,Vă iubim!" sau la ,,Aș fi vrut să fiți mama mea!". Sau unii copii ajung să se atașeze și să le spună voluntarilor ,,mama" sau ,,tata". Atât de mare este nevoia copiilor de conectare și de afecțiune. Voluntarii au sprijinul psihologilor și al coordonatorilor cu experiență, așa că discută permanent despre cum să gestioneze relația și cum să impună limite sănătoase. În cazul copiilor și tinerilor axati pe pregătirea pentru examene, nu e mereu timp pentru o astfel de apropiere, dar în aceste situații voluntarii primesc cele mai calde mulțumiri: ,,Nu aș fi reușit fără dumneavoastră!", ,,Am luat Bacul! Vă mulțumesc din suflet!".
Văd în voluntari un exemplu?
Da. Și poți observa că le împrumută valorile, că le copiază comportamentul. De asta vrem să-i expunem cât mai mult la această interacțiune cu alte medii și alte persoane decât au văzut în familiile în care au crescut, de multe ori familii abuzive, fără prea multă educație. De multe ori le spunem și noi voluntarilor că faptul că ei vin săptămânal așa cum le-au promis este un mod de a le arăta copiilor că oamenii pot să fie și buni, să se țină de cuvânt, să îi respecte pe cei din jur. Iar copiii îi tratează pe voluntari cu respectul pe care îl primesc la rândul lor de la aceștia.
,,De multe ori voluntarii sunt cei care cred în copii atunci când aceștia nu mai au încredere în forțele lor"
Ce spun voluntarii despre interacțiunea săptămânală?
Spun că ei primesc de la copii mult mai mult decât le dăruiesc, că îi încarcă cu energie pentru o săptămână. Spun și că este foarte frumos, deși nu este mereu ușor, fiindcă mulți copii vin din spate cu niște povești care le limitează încrederea în ei și în viitorul lor. Și atunci munca voluntarilor este mult mai grea, dar cu atât mai prețioasă, să îi facă pe copii să creadă în ei. De multe ori voluntarii sunt cei care cred în copii atunci când aceștia nu mai au încredere în forțele lor. Această încurajare și speranță sunt vitale pentru ca ei să treacă la un alt nivel, să își finalizeze studiile, să se înscrie la un liceu teoretic, să se înscrie la un curs de calificare care poate părea complicat la început. Sau chiar să se înscrie la o facultate, deși unii dintre ei chiar au fost la un moment dat în prag de abandon școlar. Avem multe astfel de situații, iar numitorul comun este implicarea unui voluntar care i-a încurajat și nu i-a lăsat să renunțe.
,,Schimbarea începe cu prezența unui om care vede dincolo de furie, teamă sau tăcere"
Ne poți da exemplele unor destine influențate în bine?
Răzvan, de exemplu, a ajuns în sistem de foarte mic și a trecut prin multe până să-și găsească echilibrul. A învățat însă ce înseamnă încrederea și puterea de a o lua mereu de la capăt. A terminat Academia de Poliție, lucrează deja la departamentul în care şi-a dorit şi este şi masterand. În acelaşi timp, este şi voluntar Ajungem MARI, iar tot ceea ce face se leagă de ceea ce a primit. Chiar el spune: „vreau să salvez vieți, așa cum și eu am fost salvat.”
Sergiu a crescut cu ideea că nu merită nimic. Era plin de durere şi de furie. Voluntarii l-au învățat însă să-și recunoască valoarea și să creadă în el. Cu ajutorul lor, şi-a transformat pasiunea pentru desen şi pictură într-un drum în viaţă. A fost sprijinit să ia lecţii de pictură şi să-şi continue studiile, a făcut expoziţii şi se gândeşte să dea examen la Arhitectură.
După ce a cunoscut un voluntar Ajungem MARI, Sebi a înţeles şi el cât de bun este şi cât de multe poate face. Acum termină Facultatea de Matematică şi îşi doreşte să devină profesor, ca să le arate şi el altora că atunci când cineva crede în tine, începi să crezi și tu.
Toate aceste povești arată că schimbarea începe cu prezența unui om care nu pleacă atunci când e greu. Un om care vede dincolo de furie, teamă sau tăcere. În fiecare zi, voluntarii Ajungem MARI sunt acei oameni care aprind din nou lumina în sufletele tinerilor din sistem.
,,Impactul voluntarilor este mai mare decât pare inițial"
Cu câți copii petrece timp, de obicei, un voluntar?
Un voluntar poate să lucreze chiar individual sau poate să lucreze cu doi-trei copii. De asemenea, poate să îi cunoască pe mai mulți copii din centru și intervenția lui să fie doar un pic de încurajare pentru unii dintre adolescenți. Sau să iasă cu o parte dintre ei, iar cu unul-doi copii să lucreze pe un anumit domeniu. Depinde de specificul centrului sau al apartamentului și de cum se creează conexiunea.
Dar ce este interesant e că impactul voluntarilor este mai mare decât pare inițial. De exemplu, îmi povestea o voluntară că un adolescent din centrul la care mergea ea nu discuta prea mult cu voluntarii și nu avea neapărat o relație și o comunicare cu ei; voluntarii lucrau cu copiii mai mici, care aveau pregătiri, dar acest tânăr nu se implica în activitățile lor educative; însă atunci când a ieșit din sistem, la câteva luni după, a sunat-o pe voluntară și i-a cerut sfatul și îndrumarea pentru angajare. Adică a văzut în voluntar un model, un sprijin, i-a apreciat implicarea și consecvența, chiar dacă nu a interacționat atunci. A cerut ajutorul atunci când a avut el nevoie.
Cât timp pe săptămână alocă voluntarii?
Două ore pe săptămână este timpul de implicare efectivă la copii, vizita în centru sau în apartamentul de tip familial. Și am mai adăugat o oră pentru training și pregătire a activității, ca să își facă un mic plan de lecție.
Pot, de asemenea, să participe la trainingurile pe care le organizăm: despre specificul copiilor, cum îi afectează trauma, cum pot lucra mai bine cu aceștia. Organizăm cu psihologul nostru și cu alți specialiști mai multe ședințe opționale de formare pe parcursul modulului de voluntariat, să îi sprijinim pe voluntari.
Intervenția voluntarilor este adaptată abilităților copilului, dar și nevoilor lui din acel moment. Lucrăm cu copii cu traume profunde, abandon, separare de familie, abuzuri, instituționalizare, mutări dintr-un centru în altul sau de la un asistent maternal într-un centru. Sunt copii cu un potențial uriaș, dar care, într-un anumit moment, au mai întâi nevoie de înțelegere, să fie ascultați și să fie sprijiniți să se adapteze. Așa că scopul pentru voluntari nu este mereu să îi aducă pe copii la un nivel educațional extrem de ridicat. De aceea, așteptările lor trebuie calibrate. Uneori nu îți iese lecția de matematică, pentru că poate copilul are o altă suferință. De exemplu, au fost luni în șir în care copiii și-au așteptat părintele care le-a promis că vine și îi ia acasă, dar nu a mai venit; și atunci mintea copilului era doar la reuniunea familiei, nu mai contau nici notele de la școală, iar voluntarul i-a fost alături copilului și l-a ajutat să aibă și amintiri frumoase în acea perioadă dificilă.
,,Avem nevoie de 1.000 de voluntari noi"
De câți voluntari noi aveți nevoie în acest modul?
În acest modul ne-am dori să avem 1000 de voluntari noi pentru copii, pentru că lucrăm cu 3.500 de copii și ideal ar fi să avem câte un voluntar sau chiar mai mulți pentru fiecare copil. Și fiecare să îl implice în câte o activitate: și în educație, dar și în zona de dezvoltare personală. Ne putem imagina utopic un voluntar la Română, unul la Matematică, unul pentru alte teme, unul pentru activități creative. Dar nu se poate, așa că am vrea să avem măcar un voluntar la doi copii. Iar asta ar însemna 1.700 de voluntari care să se implice în modulul următor.
,,Copiii apreciază cel mai mult să fie cineva lângă ei''
Cum se pot înscrie?
Pe ajungemmari.ro este un formular de înscriere, apoi ne vedem cu voluntarii la un training despre metode de lucru și specificul copiilor. Iar apoi facem repartizarea la centre, în funcție de programul voluntarilor, de unde locuiesc/lucrează/învață, să le fie la îndemână să ajungă la copii timp de 8 luni, atât cât lucrează modulul de voluntariat.
Ce mesaj ai pentru cei care sunt interesați, dar au nevoie de un imbold?
Mesajul nostru în acest modul este ,,Lumea așteaptă un erou, copiii așteaptă un prieten". Fiecare poate să dăruiască ceva, fiecare poate să dăruiască o încurajare, să fie alături de un copil căruia îi e greu sau se simte singur într-o perioadă. Nu au nevoie de abilități de super-profesor, e nevoie să vină și să fie acolo pentru copii. Este ceea ce apreciază copiii cel mai mult, să fie cineva acolo lângă ei.
Voi aveți acum și un nou proiect. Despre ce este vorba?
Am spus poveștile tinerilor într-un muzeu virtual, care se numește Muzeul Viu al Empatiei, unde mai mulți actori au dat glas poveștilor. Și sunt destine care se transformă prin implicarea oamenilor buni care le-au văzut acestor tineri potențialul, dorințele și i-au încurajat să meargă mai departe și să își depășească limitele impuse de trecutul lor, care ar fi putut să le taie aripile.