O casa de chirpici din baligar costa 20.000 de euro

Casele de chirpici au fost luate de ape, laolalta cu cele din caramida. Viitura nu a facut diferentieri. Oamenii trebuie sa-si ridice acum un alt acoperis, care sa-i pazeasca de ploi. Razvan Ciuca,

Casele de chirpici au fost luate de ape, laolalta cu cele din caramida. Viitura nu a facut diferentieri. Oamenii trebuie sa-si ridice acum un alt acoperis, care sa-i pazeasca de ploi. Razvan Ciuca, directorul Muzeului Agriculturii din Slobozia, a facut o evaluare a costurilor de reconstructie din temelii a unei case de chirpici. "Pentru o locuinta de 45 mp, cu o inaltime a plafonului de 2,20 m, este nevoie de 800 de caramizi de chirpici. O caramida se obtine amestecand pamant negru sau galben cu paie de grau sau alte cereale si apa. Dimensiunea acesteia este de 40 cm lungime si 20 latime, iar costul de fabricatie este de 1 leu greu pentru o bucata. Daca luam in calcul toate materialele de constructie, incluzand fundatia din fier beton, acoperisul, tencuiala si capriorii, ajungem la un cost de un miliard de lei vechi (28.000 de euro) pentru o casa, care poate fi locuita 40-50 de ani. Lucrand zilnic, cu spor, cinci muncitori pot preda aceasta cladire la cheie in maximum o luna. Mai exista si un alt sistem, mai ieftin, "paianta", adica o tehnica de lucru care poarta denumirea "fackwerk". Acest sistem a fost folosit si de daci, dar si in Evul Mediu si este foarte rezistent la intemperii, fiind folosit de oamenii mai amarati. Paianta este un sistem de constructie a peretilor unor case care consta dintr-un schelet de lemn, avand golurile umplute sau acoperite cu diferite materiale (impletituri de nuiele ori sipci tencuite cu lut, chirpici facuti din pamant, cu baligar). Este o structura foarte elastica, rezistenta la cutremure si care are costuri mai mici de productie. O casa cu aceeasi suprafata, de 45 mp, poate costa 700.000.000 de lei vechi (20.000 de euro). Acele case care au fost luate dintr-o suflare de ape si apartineau rromilor au un cost de productie de 100.000.000 de lei, pentru ca oamenii acestia folosesc ce le cade in mana - carton, tabla, lemne, iar chirpicii si-i fac ei", a declarat pentru Adevarul, etnologul si muzeograful Razvan Ciuca, directorul Muzeului de Agricultura din Slobozia.