Noile cărți electronice de identitate, amânate din cauza unor dificultăți tehnice: Autoritățile explică motivele întârzierilor

Noile cărți electronice de identitate, care urmau să fie lansate la nivel național în noiembrie 2024, au fost amânate din cauza unor dificultăți tehnice apărute în faza de testare a cipului nou.

În luna august a anului trecut, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a demarat teste tehnice pentru noile cărți electronice de identitate, bazate pe un cip mai avansat tehnologic, comparativ cu cel utilizat în proiectul pilot desfășurat în județul Cluj, în 2021, conform HotNews. Cipul nou, care are interfață duală (contact și contactless), face parte dintr-o generație tehnologică de acum 3-4 ani, în timp ce cipul utilizat în testele pilot era mai vechi de 13-14 ani. Acest cip nou va fi inclus în cărțile electronice de identitate și va avea o capacitate mai mare de stocare a datelor.

Ministerul a explicat că testele cu cipul mai avansat au ridicat anumite probleme tehnice, care au întâmpinat dificultăți la nivelul infrastructurii informatice și al integrării cu sistemele existente. Astfel, MAI a anunțat că termenul de emitere a cărților electronice va fi modificat, iar data exactă a lansării va fi comunicată după finalizarea testelor tehnice.

Ce dificultăți tehnice au apărut?

Potrivit MAI, dificultățile tehnice au fost legate de:

• Interconectarea infrastructurilor informatice;
• Eliminarea erorilor tehnice;
• Operaționalizarea infrastructurii PKI (Public Key Infrastructure), care este necesară pentru emiterea certificatelor digitale de semnătura avansată ce vor fi stocate pe cipul cărții electronice de identitate.

În ciuda acestora, Ministerul a subliniat că majoritatea problemelor tehnice au fost rezolvate, iar acum se lucrează la finalizarea tuturor activităților pentru a asigura implementarea noilor cărți electronice de identitate.

Fondurile europene nu vor fi pierdute

În contextul întârzierilor apărute, s-a ridicat și problema riscului pierderii celor 150 de milioane de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru emiterea noilor cărți electronice de identitate. MAI a clarificat această chestiune și a explicat că fondurile europene nu vor fi pierdute.

„Banii din PNRR nu se vor suspenda/pierde dacă nu începe emiterea CEI în 2024. Conform Anexei la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021, nu este prevăzută o dată de emitere a CEI ca o condiție pentru fondurile alocate, ci doar termenul până la care trebuie atinsă ținta de 5 milioane de CEI, respectiv 30 iunie 2026.”, a transmis MAI.

Astfel, termenul limită pentru realizarea proiectului rămâne 30 iunie 2026, iar sumele din PNRR vor fi raportate la numărul de cărți electronice emise și la investițiile necesare infrastructurii care va susține acest proiect.

Ministerul de Interne a făcut și o estimare pentru anul 2025, conform căreia se vor emite cel puțin 3.350.000 de cărți electronice de identitate. Emiterea acestora se va face la solicitarea cetățenilor, iar autoritățile vor monitoriza numărul acestora pentru a îndeplini obiectivele anuale.

„Emiterea actului de identitate se face la solicitarea cetățeanului. Raportat la anul 2025, obiectivul va fi de minimum 3.350.000 de CEI emise.”, au declarat reprezentanții MAI.

Funcționalitățile noii cărți electronice de identitate

Noile cărți electronice de identitate vor adăuga și rolul cardului național de sănătate, integrând autentificarea în sistemele informatice ale administrației publice, inclusiv în sistemul IT al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Astfel, utilizarea cărților electronice de identitate va deveni un instrument esențial în accesarea serviciilor publice online.

De asemenea, România s-a angajat, prin PNRR, la dezvoltarea a 11 servicii publice care vor putea fi accesate prin intermediul noilor cărți electronice de identitate. Deși PNRR nu detaliază în mod explicit care sunt aceste servicii, autoritățile române au propus o listă preliminară, care include:

„Deşi PNRR nu redă în concret care sunt aceste servicii, România a propus o listă neexhaustivă de servicii, care poate suferi modificări, în funcție de oportunitatea dezvoltării acestora pentru atingerea scopului urmărit creşterea atractivității CEl, dar și în funcție de eventuale evoluții tehnologice ce pot influența procesele administrative asociate".

Această listă, se referă la:

a) Înregistrarea reşedinţei;

b) Eliberarea automată a certificatului de domiciliu în România;

c) Eliberarea automată a certificatului de domicilii anterioare în România;

d) Schimbarea adresei de domiciliu;

e) Primirea cererilor pentru modificarea/corectarea datelor personale;

f) Transmiterea și primirea acordurilor specifice (ex, acordul de consimțământ pentru luarea în spațiu);

g) Verificarea valabilității documentelor de identitate;

h) Verificarea datelor personale, inclusiv istoricul datelor stocate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor;

i) Programarea online (pentru consumarea diverselor servicii);

j) Reînnoirea certificatului digital de autentificare/semnătură electronică avansată;

k) Dematerializarea cărții electronice de identitate (crearea unui act digital care să poată fi prezentat cu un dispozitiv mobil).”