Nici la puscarie nu vor sa-i primeasca pe drogati

Gen. dr. Victor Voicu conduce Departamentul de Farmacologie si Toxicologie al Universitatii de Medicina si Centrul de Cercetari Medico-Militare din Bucuresti. Membru al Academiei Romane, prof. Voicu

Gen. dr. Victor Voicu conduce Departamentul de Farmacologie si Toxicologie al Universitatii de Medicina si Centrul de Cercetari Medico-Militare din Bucuresti. Membru al Academiei Romane, prof. Voicu are cateva brevete de inventator pentru medicamente antidepresive, analgezice si antiaritmice. In 1970, a realizat primul antidot administrat uzual la om, in tarile tratatului de la Varsovia, pentru intoxicatia din atacul cu arme chimice. Sa vedem daca exista antidot pentru droguri, amenintarea noului mileniu. - Ati incercat macar o doza, sa vedeti cum e? - Incearca cine vrea sa cumpere. Ca sa tratezi, te poti baza pe descrierile din literatura. Au fost, e drept, si cercetatori care au recurs la experiente personale. Hoffman, chimistul care a descoperit LSD-ul in laboratoarele firmei Sandoz, l-a "gustat" accidental, intoxicandu-se grav. Erau teorii psihiatrice care sustineau ca administrarea unor anume droguri ar genera o innoire psihologica. Se credea ca astfel se descarca toti neuronii din creier, "buni" si "rai", sperandu-se in refacerea unor noi legaturi, in locul celor "defecte". Ceva similar cu socurile electrice. Acestea s-au mentinut in actualitate, drogurile "terapeutice" nu. Aldous Huxley a experimentat si el diverse halucinogene. Cred ca avea mai mult talent ca un om de stiinta pentru a descrie ce a simtit. - I-a facut reclama? - Timothy Leary, un doctor in psihologie la Harvard, a experimentat halucinogene extrase din unele ciuperci mexicane. El s-a intalnit cu Huxley, care anticipase intr-o carte utilizarea drogurilor ca tranchilizante. Mai tarziu, Leary a publicat "Experienta psihiedelica". In aceeasi perioada, comunitatile hippie se instalau pe dealurile din San Francisco, din '67 SUA cunoscand o extindere fara precedent a consumului de droguri. - Sunt generatii de dependenti, generatii pierdute? - Un consumator nu e neaparat dependent. Ce-ar fi sa spunem ca in Imperiul Chinez, ajuns in secolul al XIX-lea primul producator mondial de opiu, cu 30.000 de tone pe an, toti erau dependenti? Sunt criterii medicale ce fac diferenta intre dependenta si consum. Dar sa vedem cum actioneaza drogurile. Poate pornim chiar de la originea cuvantului. Dupa unii, ar fi vorba de termenul olandez droog, care desemna substantele de origine vegetala vandute de farmacisti. In lumea anglo-saxona si astazi "drog" inseamna medicament, nu doar stupefiant. Altii cred ca la origine ar fi cuvantul persan "droa", care inseamna miros aromatic. Drogurile, indiferent de structura si calea de administrare, ajung in final sa-si produca efectul actionand intr-o zona a creierului aparuta foarte devreme pe scara evolutiei. E o structura comuna la om si animale, mediatorii chimici fiind similari. Deci raspunsul la drog nu-l diferentiaza pe om de animalele mai mult sau mai putin evoluate. In zona respectiva se afla structuri legate de miros, dar si de afectivitate, comportament primar, senzatia de placere sau neplacere. Drogul aduce un plus sau un minus de mediatori chimici care stimuleaza zona recompensei, euforiei, a starii de bine, asociindu-se cu placerea, recompensa, satisfacerea nevoilor fiziologice (sete, foame, sex). - Deci sunt placute? - E o placere artificiala, pe care unii pot sa o experimenteze ocazional, dar de care altii devin dependenti. Este, in primul rand, o componenta psihica care in scurt timp se asociaza cu modificari organice ale sistemului nervos central. Se inchid reflexe printr-un mecanism asemanator celui de la cainele lui Pavlov. Dar se produc si adaptari la toxic. Asa-numita neuroadaptare sta la baza fenomenelor grave ce apar atunci cand toxicul lipseste. Dependenta devine fizica. Un drogat lipsit de "doza" sufera atat de tare, urla, se da cu capul de pereti, tremura, poate face crize cardiace, convulsii. Nici la puscarie nu vor sa-i primeasca, se sperie si gardienii. Revenind la diferenta dintre consumator si dependent, aceasta ar fi ca diferenta dintre bautor si alcoolic. Doar ca drogurile fiind mai puternice, pericolul de a trece linia e mai mare. Oricum, exista o vulnerabilitate genetica. Sunt unii mai "slabi la refuz". - De ce alcoolul se vinde legal, marijuana nu? - Chiar in tarile unde, chipurile, s-au legalizat unele droguri mai slabe, acestea nu se vand la chiosc, ci se administreaza de personalul medical celor care recunosc ca sunt dependenti. De ce supravegheat? Pentru ca persoana aflata sub influenta drogurilor are reactii imprevizibile. In ultimii ani ai razboiului, atunci cand Germania ramasese fara piloti, acestora li se administrau amfetamine, pentru a putea zbura 8-10 ore. Chiar daca le cresteau spectaculos performantele, s-a renuntat, pentru ca deveneau violenti, se omorau intre ei ori bombardau obiective germane. Drogul este asociat in majoritatea cazurilor cu criminalitatea: drogatul fura sau ucide pentru o doza. Alcoolismul nu e mai putin grav ca dependenta de droguri. Dar alcoolul nu da dependenta intr-o proportie atat de mare din numarul consumatorilor si nu e legat atat de puternic de criminalitate. Degradarile biologice pe care le induce sunt uneori mai putin marcante ca distrugerile provocate de drog. - De ce legalizam doar prostitutia? - "Legalizarea" drogurilor n-ar fi utila in acest moment. Soldatii din Vietnam se drogau in masa, dar, odata intorsi acasa, marea majoritate au renuntat. Ei cautau deci o cale de evadare, o solutie de moment. Cei care au alte satisfactii, care sunt multumiti de viata lor nu au motive sa apeleze la drog. Lipsurile, frustrarile, existenta cenusie, terna, nerealizarile, inclusiv cea sexuala, cresc vulnerabilitatea. Desigur, si bogatii "prizeaza", poate chiar intr-o proportie mai mare. Nu e obligatoriu sa fii sarac ca sa ai o viata plina de frustrari. Dar la noi, unde lumea are multe necazuri si putine satisfactii, ar fi mai bine sa avertizam publicul, nu sa-i oferim droguri gratis. - Religia - opiu pentru popor? - Egiptenii, acum 4000 de ani, prizau canepa indiana pentru a "uita" de foame si oboseala, dar si pentru a realiza o apropiere de divinitate, sub controlul marilor preoti. Asirienii o foloseau in cadrul cultului unor zei, ca si populatiile amerindiene, de la azteci la incasi. Dar stiinta, "religia" ultimelor secole, a facut cel mai mult pentru cultul drogurilor. Dupa inventarea seringii, la 1850, morfina a fost folosita ca anestezic in spitalele de campanie. Heroina a fost "lansata" de un chimist al firmei Bayer, care a propus substanta, prin 1898, ca antitusiv la tuberculosi si ca remediu pentru pneumonie. Utilizarea medicala a heroinei a produs, pana la 1910, peste 50.000 de dependenti in Statele Unite.