Mutaţia D614G a coronavirusului, caracterizată de cercetătorii americani ca fiind de până la 10 ori mai infecţioasă, identificată şi la pacienţii români

Mutaţia D614G a virusului SARS-CoV-2, caracterizată de unii oameni de ştiinţă ca fiind de până la 10 ori mai contagioasă în culturi celulare, a fost detectată încă de acum două luni, într-un procent majoritar, de 96%, la pacienţii din România testaţi în cadrul studiului desfăşurat de MedLife pentru secvenţierea genoamelor noului coronavirus.

Astfel, din cele 100 de probe analizate începând cu luna iunie, provenite de la pacienţi infectaţi din diferite regiuni geografice ale ţării, doar 4 nu prezentau această mutaţie. Deşi obiectivul studiului nu a constat în analiza comparativă a simptomatologiei, nu au fost identificate date care să dovedească faptul că pacienţii infectaţi cu tulpina D614G a virusului au dezvoltat forme mai severe de boală. 

“Mai mulţi cercetatori din Statele Unite şi Marea Britanie au suspectat faptul că mutaţia D614G ar fi mai contagioasă întrucât, de la apariţia acesteia - februarie 2020, în multe regiuni din lume a devenit forma dominantă a virusului. Aceştia au arătat că pacienţii care sunt infectaţi cu forma D614G a virusului au o încărcătură virală mai mare, fapt care sugerează că forma respectivă de virus ar putea fi mai transmisibilă. Astfel, studiile derulate până acum pe culturi celulare au indicat că această formă a virusului produce titruri virale de până la 10 ori mai mari (respectiv între 2,6 şi 9,3), fiind considerată o dovadă indirectă privind rata mai mare de infecţiozitate a virusului. Cu toate acestea, nu există date certe care să confirme că această mutaţie face virusul mai transmisibil. Ceea ce putem spune cu certitudine este faptul că această mutaţie circulă şi pe teritoriul ţării noastre, fiind identificată la pacienţi români din diverse regiuni geografice ale ţării. De asemenea, informaţiile actuale sugerează că mutaţia D614G nu reprezintă un factor mai mare de risc pentru mortalitate, aşa cum o reprezintă vârsta pacientului sau prezenţa comorbidităţilor”, a explicat biologul Dumitru Jardan, doctor în ştiinţe medicale, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife şi coordonatorul ştiinţific al studiului.

Ce este mutaţia D614G?

D614G este o mutaţie a virusului SARS-CoV-2, apărută în urma unei schimbări de aminoacizi la nivelul proteinei spike (S), pe care virusul o foloseşte pentru a intra în celulele umane. Proteina spike este importantă deoarece se cuplează la receptorii celulari şi mediază fuzionarea anvelopei virale cu membrana celulei gazdă, permiţând virusului să pătrundă şi să o infecteze. Practic, mutaţia schimbă aminoacidul în poziţia 614, de la D (acid aspartic) în G (glicină), tulpina virusului fiind transformată din D614 în G614. 

De altfel, virusul SARS-CoV-2 a suferit mai multe mutaţii de la începutul pandemiei, însă doar această mutaţie, D614G, a devenit dominantă în ultimele luni, fiind în măsură să modifice caracteristicile tulpinii iniţiale.

Are mutaţia D614G impact asupra proiectelor de dezvoltare a vaccinurilor?

Oamenii de ştiinţă au observat că această mutaţie circulă pe teritoriul Europei şi Americii încă din luna februarie, devenind, în timp, varianta predominantă a virusului în aceste zone, fapt care a condus la o atenţie sporită în zona de dezvoltare a vaccinurilor. Totuşi, datorită faptului ca mutaţia D614G se află într-o regiune a proteinei care este mai puţin importantă pentru dezvoltarea unui răspuns imun corespunzător, este puţin probabil ca elaborarea vaccinurilor să fie afectată de prezenţa acestei mutaţii.

Reamintim că MedLife a demarat la începutul lunii iunie un proiect de cercetare care implică secvenţierea genoamelor virusului din diferite regiuni ale ţării, analizând probe atât de la pacienţi simptomatici, cât şi asimptomatici. Primele concluzii ale studiului au arătat că virusul care circulă pe teritoriul României are originea în Wuhan şi că răspândirea lui s-a făcut, în mare parte local, prin transmitere intracomunitară. 

Compania anunţă continuarea demersurilor de cercetare, monitorizând constant prin secvenţiere cazurile de COVID-19 din România pentru a putea defini caracteristicile virusurilor care circulă pe teritoriul ţării.