Motivarea sentinţelor în Dosarul Colectiv: Tragedia este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ/ Atitudinea inculpaţilor – lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţa legii

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au reţinut, în motivarea sentinţelor din Dosarul Colectiv, că tragedia a fost ”rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ”. Atitudinea inculpaţilor a fost de ”lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţa legii”, iar după data de 30 octombrie, atitudinea de împiedicare a adevărului denotă ”cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă de lege şi suferinţele uriaşe ale victimelor”.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au publicat, miercuri seară, motivarea sentinţelor pronunţate în Dosarul Colectiv.

”Instanţa reţine că tragedia de la Clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ , în raport cu un cadru legislativ care-chiar dacă nu era perfect-oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare, pentru un cetăţean cu o cultură medie. Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţa a legii. Inculpaţii - deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice, şi cu o carieră de antreprenor - au adoptat o atitudine de negare, invocând pretinsa vinovăţie a altor coinculpati, a altor persoane, a unor autorităţi publice, a statului, în general, dar şi calitatea legii”, se arată în motivarea sentinţei.

Judecătorii arată că, la data de 30.10.2015, ”exista în vigoare un cadru legislativ corect şi eficient”.

”Esenţial era să fie respectat/pus în aplicare atât de conducători/angajaţi ai unor autorităţi publice, cât şi de comercianţi din sectorul privat”, se mai arată în document.

Judecătrii vorbesc despre ”obligaţia comerciantului de a respectă legea în materie şi a întreprinde, în prealabil, demersurile de informare şi de obţinere a avizelor/autorizaţiilor legale”. 

”Toate acestea converg, în materia PSI, spre apărarea dreptului la viaţă, ca valoare socială. La fel şi în cazul folosirii unor produse pirotehnice/montarea unor instalaţii, în spaţii aglomerate. Dacă pe ambele planuri, care ar trebui să coopereze, avem activităţi infracţionale, generate inclusiv de raţionamente financiare, nicio normă juridică corectă nu-şi poate atinge scopul. Pentru evitarea unor astfel de tragedii, este vital că cerinţele legale să fie respectate”, se mai arată în motivare.

Magistraţii vorbesc, de asemenea, despre cinismul unora dintre inculpaţi.

”În cazul unor inculpaţi, atitudinea ulterioară datei de 30.10.2015, de împiedicare a stabilirii adevărului, denotă cinism, rea-credinţă şi lipsa de respect faţă de lege şi suferinţele uriaşe ale victimelor”, se mai arată în document.

În 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis condamnarea lui Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, la 8 ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Patronii Clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Cătălin Gancea – au fost condamnaţi la câte 11 ani şi 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Pompierii de la ISU Bucureşti care nu au luat măsurile necesare după verificarea Clubului - George Matei şi Antonina Radu - au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

De asemenea, au mai fost condamnaţi la închisoare reprezentanţii firmei de artificii şi pirotehniştii.

Decizia magistraţilor nu este deficitivă.

În urma incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate.

Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit tragediei.