Mituri împotriva corupţiei

Cu dosarele lui Năstase şi Mitrea pe blazon, PSD ar trebui să aibă mai multă decenţă Propunerea ministrului justiţiei pentru şefia DNA va arunca gaz peste foc pe scena politică,

Cu dosarele lui Năstase şi Mitrea pe blazon, PSD ar trebui să aibă mai multă decenţă

Propunerea ministrului justiţiei pentru şefia DNA va arunca gaz peste foc pe scena politică, indiferent care va fi reacţia preşedintelui, de acceptare sau de respingere a acestei nominalizări.

Din păcate, tema luptei anticorupţie a fost de prea multă vreme transformată în pură propagandă politică pentru ca aceste evoluţii să mai poată fi oprite. E ca şi cum medicii chemaţi să salveze un bolnav nu ar face decât să se acuze unul pe altul că nu intervin decât pe şpagă lăsând pacientul să se stingă uşor lângă ei.

Tabăra prezidenţială, atât cei înregimentaţi în PDL, cât şi "independenţii" din societatea civilă au primit muniţie pentru a deschide focul: "corupţii au dat o lovitură justiţiei, sfidare a UE, Morar executat politic!". Dacă acum, înaintea alegerilor, nu foloseşti o asemenea ocazie, atunci când?

Este foarte simplu să construieşti mitul luptătorului singuratic, al cavalerului pe cal alb, al eroului justiţiar. Un mit care şi-a găsit adepţi înfocaţi chiar şi în structurile UE unde ne-am fi aşteptat la mai multă abordare analitică. În sfârşit, politica se duce cu aceleaşi arme peste tot şi, dacă nu ai lobby, nimic nu ai.

Vedem un alt erou justiţiar la nivel european, fostul comisar Franco Frattini, cum munceşte cu sârg într-un guvern susţinut de o majoritate care l-a scutit pe şeful lor, Berlusconi, să răspundă în faţa justiţiei.

Revenind la noi, cealaltă tabără, cea antiprezidenţială, nu şi-a ascuns bucuria mazilirii lui Morar. Când ai pe blazon dosarele lui Năstase şi Mitrea, care nu mai ajung în faţa judecătorilor, ar trebui mai multă decenţă.

Întâi să voteze pesediştii în favoarea solicitării DNA şi apoi să vorbească despre eficienţa instituţiei. Poate dosarele sunt instrumentate prost, dar asta este de competenţa judecătorilor să constate, nu a unui partid politic.

Până acum, nici adepţii lui Morar, nici adversarii acestuia nu au produs nimic pentru a scoate lupta împotriva corupţiei la lumină. Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru ceea ce s-a făcut rău în "reformarea" Justiţiei şi nimeni nu a venit cu soluţii pentru a elimina cu adevărat influenţele obscure din sistem.

Daniel Morar a fost prezentat ca un Eliot Ness. Nu este. Pentru că Eliot Ness, aşa cum îl ştim, există doar ca un mit de la Hollywood. În viaţa reală, corupţia nu se combate cu mituri.