Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INFP: „E o activitate seismică mai intensă decât de obicei“
0Cele trei seisme de peste 5 pe Richter care s-au produs în zona Vrancea în ultimele şapte luni depăşesc statistica obişnuită, apreciază Mircea Radulian, seismolog şi director ştiinţific al INFP. Totuşi, expertul spune că sunt şanse mici ca un cutremur mare să lovească România în următoarele luni.
Trei cutremure cu magnitudine de peste 5 pe Richter s-au produs în ultimele şapte luni în zona seimică Vrancea, cel mai recent fiind resimţit şi în Capitală în după amiaza zilei de 8 februarie, lipsit însă de pagube materiale, după cum a anunţat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. „Sunt mai multe decât statistica, e o activitate mai intensă decât de obicei, dar nu sunt motive să ne alarmăm”, a explicat Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Miercuri s-au produs nu mai puţin de trei cutremure în zona Vrancea, a arătat specialistul. „Activitatea care a fost în ultimul timp, mai intensă decât de obicei, nu este de natură să ne spună că vine un cutremur mare. Au mai existat astfel de situaţii şi în trecut. Ideea este că există un model nou, cutremurele au tendinţa să apară grupate, câte două-trei sau chiar patru într-o zi. Am început să observăm că şi cutremurele mari apar grupate”, a declarat Radulian pentru „Adevărul”.
Seismologul precizează însă că există două scenarii pentru zona Vrancea. „Un prim scenariu ar fi acela în care un cutremur mare apare din senin pe un fond de activitate normală, când nimeni nu ştie şi când nimeni nu se aşteaptă. Este vorba de un cutremur-fulger, cum îi spunem noi, care ne ia pe nepregătite. Apoi, un al doilea scenariu e atunci când există o activitate neobişnuită care ar putea să semnaleze că vine un cutremur. Să ai un cutremur de 5, apoi încă unul de peste 5, apoi un altul care să depăşească 6 pe Richter. Acesta e un semnal clar că vine un cutremur mare, însă momentan nu ne încadrăm în aceste două semnale. Cu toate acestea, urmărim ce se întâmplă”, a declarat Radulian.
Seismele care au avut loc în străinătate ar putea avea şi ele o influenţă asupra activităţii seismice din Vrancea. „O anumită influenţă poate fi, dar Vrancea are o activitate izolată locală, are un mod propriu de manifestare”, a mai spus expertul.
CÂTE CLĂDIRI DIN BUCUREŞTI RISCĂ SĂ CADĂ LA CUTREMUR
Numărul clădirilor care se încadrează în categoria de risc seismic ridicat în Capitală este foarte mare: 766 de astfel de clădiri. Mai grav e faptul că inclusiv spitalele şi locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea pompierii se numără printre clădirile la risc.
Acest lucru e confirmat de doctorul Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, care a precizat că în caz de catastrofă, problemele legate asistenţa medicală ar fi majore. În primul rând, din lipsa infrastructurii spitaliceşti şi a unităţilor sanitare care stau să cadă la un cutremur cu magnitudine mare. În al doilea rând, din cauza lipsei de aparatură suficientă pentru salvare urbană şi intervenţie în caz de dezastre.
„Spitalele nu sunt deloc sigure pentru a putea prelua răniţii în caz de catastrofă. Cu siguranţă cei care sunt expuşi riscului duc la vulnerabilitate în instituţie şi în capacitatea de intervenţie. Mai ales dacă acolo vorbim de garaje, de maşini de intervenţie. Dacă se prăbuşesc în cutremur înseamnă că ai pierdut şi capacitatea de intervenţie”, a declarat doctorul Raed Arafat.
ROMÂNIA NU POATE GESTIONA O ASEMENEA CALAMITATE
Şi din punctul de vedere al directorului INFP, marea problemă a României, în momentul de faţă, este faptul că nu ar putea gestiona corespunzător o asemenea calamitate. „Există însă pericol de cutremur, el dacă vine, vine. Şi sunt aceste structuri importante, care ar trebui să reziste la cutremur, vorbim aici de spitale, de şcoli. Apare însă o reacţie în lanţ şi, spre deosebire de alte calamităţi, cutremurul are o particularitate: produce o stare de criză la scară mare, rămâi fără comunicaţii, fără transport”, a conchis Radulian.