Masuri de aparare impotriva poluarii Internetului cu mesaje publicitare nesolicitate

Intr-un studiu publicat anul trecut, Comisia Europeana a evaluat la 10 miliarde euro costul pierderilor suferite datorita inundarii retelei mondiale cu mesajele publicitare nesolicitate, fenomen

Intr-un studiu publicat anul trecut, Comisia Europeana a evaluat la 10 miliarde euro costul pierderilor suferite datorita inundarii retelei mondiale cu mesajele publicitare nesolicitate, fenomen cunoscut sub numele de "spamming". Numele vine de la marca unei conserve de carne din SUA, Spam (prescurtare a cuvintelor Shoulder of Park and Ham, pe romaneste spata de porc si sunca), si respectivul fenomen capata proportii tot mai ingrijoratoare. Datorita tehnologiilor de ultima ora, o singura firma de cibermarketing poate expedia pana la 500.000 mesaje publicitare pe zi, ceea ce incarca la maximum reteaua. Ca atare, Comisia Europeana pune la punct masuri legislative pe plan comunitar, pentru a combate acest nou gen de poluare a spatiului cibernetic, masuri similare fiind in studiu si in Japonia, tara unde Internetul cunoaste cea mai mare raspandire inclusiv prin intermediul telefonului mobil, la ora actuala unul din cinci japonezi avand acces la reteaua mondiala via celular. Implicatiile morale ale fenomenului "spamming" Ca urmare a fenomenului de "spamming", capacitatea serverelor tinde sa ajunga la nivelul saturatiei. De multe ori, mesajele nesolicitate constituie si o forma de poluare morala nu numai "tehnica", ele facand reclama, de pilda, videocasetelor cu caracter pornografic sau agentiilor care mijlocesc intalniri intre persoanele dornice de "casual sex", sex cu parteneri intamplatori. Tehnica transmiterii acestor mesaje e simpla, ea constand, de regula, din formarea aleatorie, cu ajutorul unui computer, a unor numere de telefon si expedierea mesajelor la aceste adrese. De pilda, centrul de control a unuia din principalii furnizori niponi de servicii Internet primeste aproape un miliard de mesaje pe zi, din care cea mai mare parte sunt nesolicitate. Din acestea, circa 900 milioane nu sunt transmise pentru ca nu poate fi gasita adresa, dar printre cele 100 milioane care raman se stecoara si multe mesaje ilicite. Cam 15 la suta din abonati primesc zilnic peste 10 asemenea mesaje, ceea ce inseamna ca obiectivul expeditorilor este atins. "Mesajele pe care le primesc au toate un caracter indoielnic. Este ca si cum esti tinta ofertei unor case de toleranta", se plange un abonat. In aceste conditii, reclamatiile abunda. Patruzeci la suta din persoanele care isi reziliaza abonamentul invoca drept motiv aceste mesaje inoportune. La capatul rabdarii, respectiva firma nipona furnizoare de servicii s-a adresat Justitiei pentru a crea oprirea transmiterii de asemenea mesaje. Cererea este in curs de examinare. Pe de alta parte, firma refuza sa distribuie in retea mesajele cu un mare numar de adrese imprecise, in speranta ca in felul acesta se va permite circulatia normala doar a informatiilor serioase. In realitate, se pare ca nu pot fi blocate decat 200.000 de mesaje la fiecare miliard. Metoda cea mai eficace ar fi ca mijloacele tehnice de protectie sa fie intarite prin masuri juridice ferme. Stradaniile depuse in acest sens de Comisia Europeana sunt urmarite cu interes de imensa masa a internautilor dornici sa scape de napasta numita spamming.