Liceenii români vor să înveţe despre comunism

Influenţaţi de nostalgiile familiei sau ale profesorilor, mulţi adolescenţi români cred că perioada comunismului era mai bună. Aceasta este concluzia unui studiu al Fundaţiei SOROS, potrivit căruia comunismul a fost idealizat de 38% din elevii de clasele VIII-XII, care sunt de părere că dictatura comunistă a fost mai bună decât perioada  contemporană.

Aproape jumătate dintre „nemulţumiţi" văd sistemul de învăţământ într-o situaţie mai proastă decât în urmă cu 20 de ani. De asemenea, „două treimi dintre cei intervievaţi spun că atunci era mai bine şi în privinţa respectului faţă de lege", arată sociologul Ovidiu Voicu, manager de proiect la Fundaţia Soros.

În opinia sa, cifrele arată că tinerii devin tot mai neîncrezători în privinţa democraţiei şi economiei de piaţă. „Ne referim la tineri care se distanţează de comunitatea politică şi această uitare a răului poate lăsa generaţia actual pradă unui demagog abil care să speculeze această utopie în decizii politice".

Puţine informaţii în şcoală

Sociologul Andrei Gheorghiţă, coautor al studiului, a explicat că tendinţa pozitivă spre comunism a liceenilor vine din nostalgiile părinţilor. „Dacă vin din familii sărace, aproximativ 54% răspund că perioada comunistă a fost mai bună decât cea contemporană. Cei care provin din familii cu studii sub-medie sau medii au mai multe şanse să spună că perioada comunismului a fost mult mai bună".

Cât de mult se vorbeşte despre comunism, în şcoală? Mai mult de 26% din adolescenţii intervievaţi declară că nu au abordat niciodată subiectul în şcoală. Asta deşi, pe lângă opţionalul pentru clasele a XI-a şi a XII-a, există un capitol dedicat în manualele de istorie din ultimul an de gimnaziu şi din liceu. Elevii susţin însă că acest capitol este, de cele mai multe ori, tratat superficial, pentru că se studiază în apropierea vacanţei.

La dezbaterea „Istoria comunismulu în educaţia românească" organizată de Fundaţia Soros, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi de Asociaţia Profesorilor de Istorie din România, au participat profesori de istorie care predau opţionalul de „Istorie a comunismului", dar şi elevi de gimnaziu şi de liceu.

Casiana Iamandi, Andreea Mânzăraru şi Sabina Roşca sunt în clasa a VIII-a la Liceul „Alexandru Vlahuţă". Fetele susţin că nu au ce să-i reproşeze profesorului de istorie, dar şi-ar dori mai multă informaţie. „Profesorul nostru e absolut grozav, doar că acest capitol, comunismul, este efectiv ultima lecţie în manualul de istorie. O doamnă profesoară m-a întrebat în cadrul dezbaterii dacă ar fi trebuit să pună mai întâi comunismul şi mai apoi geto-dacii. Părerea mea: da. Mie mi-au plăcut geto-dacii, doar că erau lucruri care erau inutile şi se lungeau săptămâni întregi degeaba. Comunismul este important, spre exemplu în Coreea încă există", spune Andreea Mânzăraru.

"Uitarea răului poate lăsa generaţia actuală pradă unui demagog abil care să speculeze această utopie în decizii politice."
Ovidiu Voicu
manager de program

"Dacă vin din familii sărace, aproximativ 54% răspund că perioada comunistă a fost mai bună decât cea contemporană."
Andrei Gheorghiţă
sociolog