Legea de cooperare cu TPI - votata de camera superioara a parlamentului iugoslav

Primele extradari catre Haga pot avea loc in doua saptamani

Iugoslavia a facut inca un pas in privinta transferarii la Haga a inculpatilor pentru crime de razboi. Miercuri, camera superioara a parlamentului federal de la Belgrad, Camera Republicilor (40 de locuri), a adoptat, in regim de urgenta, cu 25 de voturi pentru si sapte impotriva, proiectul de lege de cooperare cu Tribunalul Penal International (TPI). Joi, camera inferioara a legislativului, Camera Cetatenilor, era asteptata sa voteze in favoarea acestui proiect de lege, considerat de presedintele iugoslav Voislav Kostunita drept esential pentru efectuarea extradarilor. Proiectul, respins pana acum de doua ori din cauza opozitiei Partidului Socialist al Poporului (SNP), partnerul muntenegrean al DOS la guvernarea federala, a fost pana la urma adoptat datorita presiunilor exercitate de americani asupra clasei politice de la Belgrad de extradare a complicilor lui Milosevici in dosarul Kosovo in schimbul deblocarii ajutoarelor financiare americane. SNP, pana de curand formatiune opusa oricarei cooperari cu instanta de la Haga, a acceptat sa voteze in favoarea acestui text legislativ cu conditia ca numai cetatenii iugoslavi sau straini inculpati pana la aceasta data de TPI sa poata fi trimisi la Haga, de orice inculpare ulterioara urmand sa se ocupe tribunalele din Iugoslavia. Premierul sarb, Zoran Djindjici, a afirmat, miercuri, ca primele extradari catre Haga pot avea loc in doua-trei saptamani de la adoptarea legii. Se estimeaza ca Iugoslavia ar putea transfera catre TPI aproximativ 15 persoane. Pentru a raspunde cererilor americanilor, primii care vor pleca la Haga, vor fi, probabil, trei dintre apropiatii lui Milosevici: fostul vicepremier iugoslav, Nikola Sainovici, fostul ministru de Interne, Vlaiko Stoilikovici si fostul sef al Statului Major al armatei, Dragoliub Oidanici. Pana acum, mai multi politicieni s-au opus transferarii lui Milan Milutinovici, actualul presedinte sarb, pe durata mandatului. Djindjici, care ar fi putut ordona arestarea inculpatilor pentru crime de razboi in virtutea unui ordin guvernamental, a preferat, de data aceasta, sa nu isi asume acest risc, pentru a nu fi considerat din nou "tradator" si pentru a nu scadea in sondajele de opinie, in care Kostunita conduce detasat. De aproape an, Djindjici si Kostunita se afla intr-o lupta acerba pentru putere. Rivalitatile dintre ei au iesit la iveala dupa extradarea lui Milosevici catre Haga, decizie luata de premierul sarb si criticata de presedintele iugoslav. Atat Djindjici cat si Kostunita au in vedere alegerile care vor avea loc in Serbia in toamna acestui an. Proiectul de lege de cooperare cu Haga a beneficiat de sprijinul ambilor oameni politici. Analistii considera ca arestarile operate pe baza acestui text legislativ vor avea mai multe avantaje. Legea nu ia in calcul imunitatea detinuta de cei inculpati si totodata va putea fi aplicata si fostilor ofiteri din armata iugoslava, acuzati de crime de razboi la Vukovar, in Croatia, in timp ce decretul guvernametal nu explica daca arestarea ofiterilor armatei intra sub jurisdictia politiei. Totodata, apropiati ai trio-ului Sainovici-Stoilikovici-Oidanici au dat de inteles mass-media din Serbia ca acestia s-ar putea preda de buna voie, daca legea de cooperare cu Haga este adoptata. SUA au laudat initiativa iugoslava, dar au cerut din nou fapte, in timp ce TPI a reamintit ca asteapta din partea Iugoslaviei "cooperare totala si neconditionata".