Invazia meduzelor

Marea Mediterană e invadată de organisme gelatinoase, care au devenit mai mari şi mai otrăvitoare ca în trecut. De ani de zile, plajele mărilor din zona temperată sunt, periodic, invadate de

Marea Mediterană e invadată de organisme gelatinoase, care au devenit mai mari şi mai otrăvitoare ca în trecut.

De ani de zile, plajele mărilor din zona temperată sunt, periodic, invadate de meduze. Un studiu realizat de cercetătorii spanioli relevă însă că, mai nou, aceste organisme sunt mai multe şi mai otrăvitoare ca în trecut. Peştii de dimensiuni mari, precum tonul, care le-ar fi putut reduce numărul, întrucât se hrănesc cu meduze, au fost intensiv pescuiţi de oameni şi, prin urmare, "gelatinoasele" au rămas fără duşmani naturali.

Meduzele sunt organisme primare, care se înmulţesc uşor dacă au condiţii propice. Un articol din cotidianul britanic "The Independent" citează Institutul de Ştiinţe Marine din Barcelona şi dezvăluie temerile specialiştilor în privinţa lor: "Începând din noiembrie 2007, am urmărit meduzele fără încetare.

În mod surprinzător, am remarcat că ele vin la mal şi se înmulţesc chiar şi în timpul iernii", precizează Maria Gili, profesor cercetător la institutul citat. Acest comportament arată că meduzele s-au adaptat apelor mai reci şi, prin urmare, în primăvară numărul lor va creşte exponenţial.

Programul de supraveghere a meduzelor a fost lansat la cererea autorităţilor de mediu din Spania, care au devenit îngrijorate după ce, timp de trei veri la rând, acestea au invadat plajele, punând în pericol succesul afacerilor din turism. Mulţi oameni veniţi în vacanţă în Spania au ajuns la spital, după ce au fost atinşi de meduzele otrăvitoare. Cazurile, care se numără cu miile numai anul trecut, pun serios în pericol renumele unor staţiuni precum Ibiza, Girona sau Valencia.

O flotă de pescuit… meduze

Înmulţirea meduzelor impune măsuri speciale de protecţie a turiştilor. Monitorizarea lor de către cercetători a fost finanţată de autorităţile spaniole de mediu, iar acum sunt necesare alte sume importante de bani pentru a dezvolta o flotă specială de pescuit meduze.

"Aceste organisme populează ţărmurile spaniole până la în largul mării, la o depărtare de 1.600 de metri de mal. Ele nu pot fi ucise prin mijloace chimice, pentru că folosirea cestora ar distruge întregul ecosistem costier. Soluţia propusă de noi este <> lor cu năvoade speciale.

Doar aşa le-am putea opri să invadeze plajele unde vin turiştii", precizează profesoara Maria Gili. Speciliaştii spun că, după ce sunt prinse, meduzele trebuie să fie scufundate în apă dulce, timp de 48 de ore, pentru a-şi pierde veninul. Apoi, nemaiprezentând riscuri, ele pot fi tocate şi tranformate în îngrăşământ natural pentru plantaţiile agricole, întrucât conţin o mulţime de nutrienţi utili.

Ele tind să înlocuiască peştii

Se ştie că toate ecosistemele au calitatea de a fi "elastice", adică permit înlocuirea unei specii cu alta într-un lanţ trofic, dacă sistemul continuă să funcţioneze. De această dată, cercetătorii spun că ne confruntăm cu o veritabilă "fractură" a ecosistemului marin, care va duce la dispariţia totală a peştilor din apele mărilor. Principalul vinovat pentru această situaţie este omul.

Pescuitul intensiv al tonului, peşte uriaş, care consumă tone de meduze anual, a stricat lanţul trofic şi, deocamdată, meduzele nu mai au un duşman natural. Mai mult decât atât, ele sunt cele care consumă icrele şi puii de peşti, împiedicând regenerarea acestor specii. Prin urmare, din cooperarea omului cu meduza, peştii din Marea Mediterană au pierdut o importantă bătălie şi sunt acum pe cale de dispariţie. Pentru a împiedica ecosistemul marin să se echilibreze fără peşti, omul trebuie să intervină şi să distrugă surplusul de meduze, nu doar în interes turistic.

Războiul împotriva meduzelor a început!

Spania e decisă să câştige în confruntarea cu aceste organisme gelatinoase. Ministrul mediului, Cristina Narbona, a semnat deja planul de măsuri propus de cercetătorii de la Institutul de Ştiinţe Marine din Barcelona. Flota de pescuit meduze, formată din 50 de ambarcaţiuni de mici dimensiuni, dotate cu plase montate pe suporţi speciali, numite sugestiv "pelicani", este pe jumătate realizată, urmând ca până în iunie să funcţioneze la capacitate maximă.

Repopularea apelor mării cu specii de ton ar fi cea mai bună soluţie, dar aplicarea ei necesită un program de minimum cinci ani, timp în care meduzele ar sufoca orice formă de viaţă din Mediterana.

Până atunci, monitorizarea coloniilor de meduze va continua şi toate plajele au fost dotate cu clopote de avertizare, pentru ca turiştii să afle în timp util că nu trebuie să intre în apă, întrucât sunt în pericol de a fi atinşi de organisme otrăvitoare. Pescarii au făcut cursuri de pregătire pentru a şti să deosebească meduzele obişnuite de cele cu venin mortal.

Teribila Physalia physalis, capabilă să ucidă un om doar printr-o atingere, a fost semnalată deocamdată doar pe coastele Portugaliei, în apele Oceanului Atlantic, dar există temeri că ea ar putea traversa Gibraltarul, în căutarea apelor mai calde ale Mediteranei. Specialiştii insistă asupra informării turiştilor şi consideră că, în cazuri extreme, plajele ar trebui să fie închise, pentru a evita pierderea de vieţi omeneşti. Odată ce apele mării vor conţine, din nou, prădători naturali capabili să ţină "în frâu" dezvoltarea nemăsurată a meduzelor, războiul va fi câştigat.

100 de meduze pe metrul cub!

Între lunile noiembrie 2007 şi februarie 2008, cercetătorii spanioli au monitorizat 30 de colonii de meduze, descoperite în apele spaniole ale Mediteranei. Densitatea acestora, pe timpul iernii, a crescut de la patru meduze pe metrul cub de apă, în noiembrie, la 10 meduze pe metrul cub, în februarie.

"Conform estimărilor noastre, la vară, aceste colonii vor avea cel puţin 100 de meduze pe metrul cub de apă!", spune profesoara Gili. La o asemenea densitate, se vor înregistra zeci de mii de cazuri de turişti cu reacţii alergice, în urma contactului întâmplător cu aceste organisme, aduse atât de uşor la mal de valurile mării. Tentaculele lor rămân otrăvitoare chiar dacă organismul e deja mort, întrucât veninul se păstrează activ cât timp meduza, moartă sau vie, se află în apă sărată. Cercetătorii de la Greenpeace se implică şi ei în studiul ecosistemului Mării Mediterane.

"Meduzele fac parte, în mod natural, din mediul marin. Ele sunt organisme simple, primitive, pe care natura niciodată nu le favorizează în dauna celor evoluate. Dacă meduzele au ajuns acum să înlocuiască peştii, care sunt animale mult mai complexe, e clar că a avut loc o intervenţie din afara sistemului. Oamenii, prin pescuitul intensiv, au dereglat echilibrul natural şi acum, tot ei, trebuie să-l refacă", spune David Santilo, doctor în biologie marină, care lucrează în laboratoarele Greenpeace de pe lângă Universitatea din Exeter.