Intrare în UE prin Belarus

pentru el şi băgând la înaintare sintagma "siguranţă naţională", agentul operativ va putea călca în picioare, fără jenă, o serie de drepturi garantate până acum de Constituţie. Aceste

pentru el şi băgând la înaintare sintagma "siguranţă naţională", agentul operativ va putea călca în picioare, fără jenă, o serie de drepturi garantate până acum de Constituţie. Aceste drepturi nu sunt deloc puţine. Încălcarea proprietăţii private, restrângerea dreptului la viaţă familială şi chiar vătămarea corporală din culpă îi sunt permise ofiţerului operativ aflat în exerciţiul funcţiunii. Toate aceste măsuri se vor a fi luate pentru a înlesni munca oamenilor din serviciile de informaţii.
Dacă ar fi să mergem pe acest algoritm, soluţii pentru a face viaţa mai uşoară securiştilor se găsesc berechet.
O lege prin care în Consiliul de Administraţie al oricărei firme private să fie musai prezent un agent SRI ar fi bine-venită pentru sistem. Aşa "băieţii" nu ar mai pierde vremea cu interceptările telefonice, cu filajele sau cu plasarea de agenţi sub acoperire. Monitorizarea ziarelor se rezolvă şi ea prin numirea de redactori-şefi cu grade. Chiar şi sarcinile preotului care face spovedania ar putea fi preluate de o maşinărie interconectată cu centrul de ascultări al Serviciului Român de Informaţii. În aceste condiţii, eficienţa ochiului şi a timpanului va atinge cote maxime.
Deschiderea manifestată de preşedintele Traian Băsescu faţă de serviciile de informaţii a fost serios exploatată de vulpoii bătrâni din structuri. A fost suficient să li se dea nas, şi cei care conduc serviciile de informaţii au venit cu propuneri de modificare a legilor de securitate. Este cazul SRI, care vrea ca mandatele de interceptare să nu mai fie emise de judecători, ci de procurori. Această procedură se mai practică doar în Rusia, Uzbekistan, Turkmenistan şi Belarus. Dar noi vrem să intrăm în Uniunea Europeană. La noi se invocă lipsa de experienţă a judecătorilor, care, chipurile, nu ar şti cu ce se mănâncă securitatea naţională. Paradoxal, multe dintre ameninţările la adresa siguranţei statului sunt o noutate chiar şi pentru serviciile de informaţii. Terorismul, spre exemplu, cu formele sale complexe, este un pericol cu care structurile din România au dat piept abia de câţiva ani încoace. Cu toate astea, specialiştii în acest domeniu au apărut precum ciupercile după ploaie. Este greu de crezut că judecătorii nu pot să se familiarizeze şi ei rapid cu noţiunile de siguranţă naţională, dar procurorii, da. Pe de altă parte, procurorii subordonaţi politic sunt mult mai uşor de influenţat. Ei răspund "prezent" mult mai uşor în faţa oricărei comenzi politice. Din acest motiv, oamenii din servicii preferă colaborarea cu ei. Cu spatele asigurat chiar de către şeful statului, securiştii ar putea să învingă încă o dată principiile democraţiei şi să ne arunce acolo unde eram acum 16 ani.