Integrarea vine pe cai bionici
0Vânzătorii de fier vechi se tem că microcipurile implantate animalelor vor da de gol activitatea lor comercială
au fost primite ba cu reticenţă, ba cu îngrijorare de populaţie. Ordonanţa de urgenţă a guvernului a pus însă pe jar comunităţile de rromi de la periferia Capitalei, care au ca principală îndeletnicire colectarea şi vânzarea de fier vechi. Comercianţii de ocazie se tem că peregrinările lor prin oraş, după fiare vechi, vor fi monitorizate, aşa, "ca la GPS", şi acuză că autorităţile vor să le ia pâinea de la gură.
La Chitila, majoritatea cetăţenilor de etnie rromă se ocupă cu strângerea de fier vechi. "Merg la
ciordeles
de fier vechi de pe unde apucă. Transportă cu căruţele fierul la punctele de colectare şi mai fac şi ei un ban", spune viceprimarul oraşului, Dumitru Niculae. "Noi nu furăm nimic. Luăm ce găsim pe stradă, de prin curţi, dacă ne dau", contraatacă unul dintre "comercianţi".
Ţiganii, speriaţi de microcipuri
Când aude de microcipurile care vor fi implantate cailor săi, "comerciantul" Gică, protestează aprig. Se teme că va fi monitorizat prin satelit, că poziţia sa va fi cunoscută tot timpul de autorităţi "ca la GPS" şi asta ar însemna să-i ia "pâinea de la gură": "Ce vor? Să nu mai putem face şi noi un ban cu fieru'? Că şi aşa suntem săraci şi n-avem ce să punem pe masă", se vaită omul.
Preşedintele AHN, Robert Bartha, încearcă să spulbere temerile rromilor arătându-le că softul care permite să fie înregistrate mişcările cabalinelor se va folosi doar când acestea vor fi vândute sau când "domiciliul" animalului dotat cu microcip va fi schimbat. "E doar baubaul autorităţilor ca să-i mai liniştească pe cei care folosesc caii şi căruţele pe drumurile publice şi care cară fier vechi".
Greu de aplicat ordonanţa în timp util
Robert Bartha arătată că este imposibil ca, odată intraţi în UE, să fim aliniaţi la standardele UE în privinţa înregistrării cabalinelor, aşa cum prevede ordonanţa de urgenţă privind identificarea şi înregistrarea cailor şi a celorlalte animale înrudite cu aceştia. "Ordonanţa trebuia adoptată din 2003. Noi am început, dar a fost întreruptă acţiunea la începutul acestui an", a mărturisit preşedintele AHN, precizând că doar jumătate din cele peste 870.000 de cabaline au fost înregistrate până la ora actuală. Mai mult, Bartha este de părere că acesta este unul dintre domeniile la care România a regresat pe măsură ce se apropia integrarea în UE: "Iniţial, aveam un steguleţ galben. Acum avem unul roşu". Rezolvarea, explică reprezentantul AHN, ar fi fost mai rapidă dacă Ministerul Agriculturii ar fi susţinut de la început costurile implantării microcipului. "Cu tot cu soft şi cu implantarea microcipului, operaţiunea costă în jur de 15 lei pentru fiecare animal", precizează el.