Instanta Curtii de Apel Bucuresti a calcat in picioare Codul de Procedura Civila

* Toate exceptiile formulate de aparare, cu argumente juridice solide, au fost fie respinse, fie, pur si simplu, ignorate de instanta * Aplicand corect legea, in 7 cazuri individuale din tara avand acelasi obiect, inclusiv la Tribunalul Bucuresti, instantele au respins actiunea sau au suspendat procesele, pana la finalizarea cauzei penale

Din surse judiciare am aflat ca, in controversatul "dosar FNI", in care Curtea de Apel Bucuresti a decis ca AVAB si CEC sunt bune de plata, apararea ar fi putut cere recuzarea instantei, deoarece, la unul dintre termene, judecatoarea Alexandrina Radulescu, presedintele de sedinta, s-a antepronuntat, evident, in favoarea reclamantilor, recte a pagubitilor FNI. "Avocatii AVAB nu au solicitat recuzarea, deoarece nu s-a consemnat nimic de catre grefier, deci nu ar fi avut dovada necesara" - spun juristii de la AVAB. Altfel, avocatii care au reprezentat AVAB in acest proces au facut tot ce au putut si au invocat o serie de exceptii, cu argumente juridice solide, fie pentru a suspenda cauza, fie pentru a fi respinsa, dar instanta a fost de neclintit in hotararea ei "antepronuntata". De exemplu, apararea a solicitat, potrivit Codului de Procedura Civila, suspendarea procesului civil, pana la finalizarea cauzei penale in care o serie de persoane, in primul rand cele care au semnat celebrul contract de fidejusiune/cautiune, sunt cercetate penal, in frunte cu Maria Vlas si Camenco Petrovici. O alta exceptie invocata a fost aceea ca CEC, chemata in proces de reclamanti (si "condamnata" de instanta la plata despagubirilor, in solidar cu AVAB, SOV INVEST si FNI), nu mai are calitate procesuala, atata vreme cat, printr-o lege speciala (Legea nr. 333/2001 - n.n.), s-a stabilit ca "AVAB se subroga in totalitate in drepturile si obligatiile CEC". Au fost invocate si alte exceptii, dar instanta le-a respins, rand pe rand, iar pe unele nici macar nu le-a luat in discutie. Intre timp, insa, in tara au avut loc numeroase alte procese, individuale, avand acelasi obiect. Rand pe rand, insa aplicand corect legea, instantele fie au respins actiunile formulate de reclamanti, fie, in cele mai multe cazuri, au hotarat suspendarea proceselor, pana la finalizarea cauzei penale avandu-i drept invinuiti pe "mentorii FNI", Sorin Ovidiu Vantu si Maria Vlas. Asa s-a intamplat in trei dosare aflate pe rolul Tribunalului Botosani, in doua la Bihor, in unul la Dambovita si in unul chiar la Tribunalul Bucuresti, deci sub nasul Curtii de Apel Bucuresti. Ramane de neinteles hotararea instantei CAB (condusa de judecatoarea Alexandrina Radulescu), avand in vedere ca Art. 244, alin. 1 (2) din Codul de Procedura Civila stabileste cu claritate ca, atunci cand cauza penala are o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza a se lua in cauza civila (avand acelasi obiect - n.n.), procesul civil se suspenda, pana la finalizarea celui penal. Mai mult, in dosarul penal s-a stabilit efectuarea unei expertize privind pagubele exacte cauzate investitorilor FNI, persoanele vinovate si contributia fiecareia la producerea prejudiciului. Intrebare: Daca se va ajunge la vinovatii, cu nume, prenume, domiciliu etc., pentru prabusirea FNI, obligati sa returneze banii, ce va face CAB cu decizia sa? In fine, invocarea de catre instanta a hotararii CSJ privind valabilitatea contractului de fidejusiune/cautiune este o alta gogorita. Chiar daca acesta ar fi valabil, de aici pana la punerea lui in aplicare e o cale lunga. Iata ce spune Art. 1.1 din acest contract: "Obiectul prezentului contract il constituie garantarea valorii platii de rascumparare a titlurilor de participare din ziua depunerii cererii de rascumparare, atunci cand se constata imposibilitatea de plata, datorata riscurilor la care sunt supuse fondurile deschise de investitii" (si nu a fraudei - n.n.). Lasam la latitudinea mai-marilor din Justitia Romana analizarea acestui articol, in coroborare cu decizia instantei CAB.