In teritoriile palestiniene a inceput lupta pentru putere

Moartea clinica a lui Yasser Arafat a declansat in teritoriile autonome palestiniene procesul de succesiune. Ieri, instantele superioare ale Autoritatii Autonome Palestiniene s-au reunit iarasi,

Moartea clinica a lui Yasser Arafat a declansat in teritoriile autonome palestiniene procesul de succesiune. Ieri, instantele superioare ale Autoritatii Autonome Palestiniene s-au reunit iarasi, Mohamed Abbas, fostul premier, fiind cel care conduce reuniunile Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) si ale Fatah, principala grupare din OEP. La randul lui, premierul Ahmed Qorei are in mana fraiele Autoritatii Autonome Palestiniene. Aceste doua nume sunt evocate frecvent, alaturi de alte cateva, in cazul succesiunii lui Arafat, analistii fiind de acord ca disparitia "Raisului" - cum i se spunea lui Arafat - va lasa un mare gol in fruntea Autoritatii palestiniene si a OEP. In afara celor amintiti mai sus, sunt citati ca posibili urmasi: Mohamed Dahlan, 43 ani, fostul sef al securitatii din Gaza, un lider foarte influent, pretuit de israelieni si americani; Rauhi Fattuh, 55 ani, actualul presedinte al Consiliului Legislativ (Parlamentul), un fidel al "Raisului"; Marwan Barghuti, 45 ani, cel mai popular lider palestinian, aflat intr-o inchisoare israeliana, fiind condamnat pe viata pentru terorism; Faruk Kadumi, vechi tovaras de lupta al lui Arafat, care s-a opus acordurilor de pace cu Israelul. Despre acesta circula, ieri, zvonul ca ar fi fost desemnat oficial de Yasser Arafat drept succesor, dar nimic nu este confirmat. Desigur, nu se exclude o surpriza de proportii, care n-ar face decat sa dovedeasca faptul ca lupta pentru succesiunea lui Arafat a fost foarte dura. Oricum, situatia in regiune se tensioneaza de la o ora la alta, nefiind deloc excluse violentele. Mai trebuie spus ca Israelul nu si-a dat acordul ca Arafat sa fie inhumat la Ierusalim, pe Esplanada Moscheilor, cum doresc palestinienii, ci in Fasia Gaza.
Arafat, omul care nu renunta la pistol nici cand venea la prietenul sau Nicolae Ceausescu
Dupa alegerea sa ca presedinte al OEP, Yasser Arafat a pacalit de mai multe ori omnipotentul serviciu de spionaj israelian Mossad sau armata israelina, Tsahal, scapand viu din capcanele lor. N-au lipsit nici tentativele fratilor sai palestinieni, care au vrut sa-l lichideze. Multe asemenea evenimente nu sunt cunoscute inca. In octombrie 1969, a primit un colet-capcana, la Amman, care a fost dezamorsat la timp. A aruncat vina pe serviciile secrete israeliene. In timp ce vizita cu automobilul, in octombrie 1971, baze palestiniene de pe frontul din Golan, a cazut intr-o ambuscada. Soferul masinii a fost ucis. La Beirut, la 13 aprilie 1973, comandouri israeliene venite noaptea pe mare au ucis trei dintre colaboratorii lui, el scapand ca prin minune, intrucat "tocmai plecase" de acolo. Ulterior, a luat mari masuri de precautie, si-a schimbat mereu domiciliul, a purtat intotdeauna pistolul Smith and Wesson la centura. In august 1982, a fost incercuit la Beirut, iar gen. Ariel Sharon, ministrul israelian al Apararii, a regretat ulterior ca nu l-a lichidat, cum prevedea planul initial. Deja, un lunetist il luase in vizor si astepta la casca ordinul ce trebuia transmis prin radio. In noaptea de 23-24 iunie 1983, escorta lui e mitraliata pe drumul Tripoli (Liban) - Damasc de un comando. Arafat isi schimbase itinerarul in ultimul moment. In noiembrie 1983, disidenti palestinieni si armata siriana il ataca pe el si pe fidelii sai la Tripoli (nordul libanez). La 1 octombrie 1985, cartierul sau general de a Tunis s-a fost distrus de israelieni, 17 colaboratori ai lui Arafat murind pe loc. Acesta s-a aflat intr-un autoturism in care dormea, iar soferul a intors din drum auzind zgomotul bombardamentelor. In aprilie 1992, avionul lui, un AN-24 oferit inainte de '89 de Ceausescu, a aterizat fortat in desertul libian. A scapat totusi cu viata, dar echipajul a murit in conditii suspecte. Orice deplasare cu avionul se facea in conditii de secret absolut. Cand venea la Bucuresti, sosea si pleca doar noaptea, schimba mereu orele de decolare, iar destinatia era cunoscuta doar de cativa initiati. La convorbirile cu Nicolae Ceausescu accepta cu greu sa intre fara pistol la brau. Chiar si in biroul sau din cartierul general de la Ramallah avea Smith-ul asupra lui.