In "ghearele" Internetului

"Mare pacat, domnule Tinu! Puneti pe prima pagina un articol despre Vacaroiu, care mai si minte cu nerusinare o natiune intreaga. Credeti ca merita? Sau se vinde mai bine ziarul? Nu sunt ziarist, dar

"Mare pacat, domnule Tinu! Puneti pe prima pagina un articol despre Vacaroiu, care mai si minte cu nerusinare o natiune intreaga. Credeti ca merita? Sau se vinde mai bine ziarul? Nu sunt ziarist, dar eu as fi pus pe prima pagina, pe toata pagina, un reportaj despre Salonul de inventii de la Geneva, unde le-am dat clasa multora care tin coada pe sus. Cu pozele celor medaliati cu aur, cu declaratiile lor, cu prezentarea pe scurt a inventiilor care au adus medalii. Suntem un popor cu un coeficient de inteligenta pe cap de locuitor care intoarce clasamentele obisnuite (venit/cap de locuitor... etc.) cu josul in sus. Si asta e cea mai mare bogatie! Multi ar putea spune ca suntem prosti, ca-i lasam pe politicieni si guvernanti sa-si bata joc de noi de atatia ani. Nu suntem prosti. Suntem prea rabdatori. De aceea am si rezistat. Va rog sa-mi scuzati limbajul, daca-l considerati prea violent, dar sper ca ati retinut ideea!" Autorul acestui mesaj prin Internet, Stelian Nicolae Rosca, din Sibiu are dreptate sa fie suparat pe modul in care sunt tratati inventatorii romani la ei acasa. Cat priveste tratamentul in paginile Adevarului, dl. Rosca insusi a aflat din ziarul Adevarul despre evenimentul de la Geneva. Cum presupun ca tot de la noi, dintr-un interviu cu reprezentantii OSIM, oficiul de inventii si marci, publicat relativ recent, a aflat si despre soarta ingrata a inventiilor romanesti. Problema inventiilor merita insa discutata pe fond. A sosit timpul ca aceste creatii ale inteligentei romanesti sa nu mai fie privite ca niste utopii. Trecerea la economia de piata deschide alte perspective valorificarii inventiilor, iar inventatorii trebuie sa-si gandeasca proiectele in stransa legatura cu interesele diversilor intreprinzatori. Ei nu mai au nevoie sa fie laudati de conducatori, ci apreciati de companiile private. Revenind la presa, eu cred ca o inventie poate fi usor subiect de pagina intai a ziarelor, cu conditia sa fi atras atentia in primul rand a potentialilor beneficiari si sa aiba sanse sa se materializeze intr-o mare afacere. Doamna Elena M., din Brasov, solicita sprijinul meu si al ziarului pentru "initierea unei campanii de salvare a copiilor din ghearele Televiziunii si ale Internetului". Trebuie recunoscut ca a devenit o preocupare generala fascinatia pe care o exercita cele doua "rele" ale zilelor noastre asupra copiilor si a tineretului in general. Sa le luam pe rand. Daca in cazul televiziunii organismele specializate, cum este CNA-ul, dar si conducerile posturilor de televiziune romanesti pot interveni asupra continutului programelor, in cazul Internetului nu mai poate interveni nimeni. Nici un fel de campanie de presa nu va putea sa-i opreasca pe copiii de acum si din viitor sa intre in legatura unii cu altii sfidand distantele geografice si nimeni nu mai poate bloca accesul la informatiile prin Internet. Eu cred ca teama de Televiziune si Internet este exagerata. Fireste, unii copii petrec mult prea multe ore in fata televizorului, mai ales dupa extinderea retelei de televiziune prin cablu, ramanandu-le prea putin timp ca sa-si faca temele. Daca ei vor fi indrumati spre emisiunile fascinante de pe Discovery sau Planet, atunci va fi un mare castig pentru educatia si formarea lor pentru viitor. Nu vad nici un pericol chiar si in excesul navigatiei pe Internet. Tot mai multi elevi si studenti isi fac lucrari pentru scoala apeland la informatiile oferite din belsug de Internet. Ce-i rau in asta? In timp, lucrurile se vor aseza. Scoala insasi va trebui sa se adapteze la aceste schimbari cu adevarat revolutionare. Imi pare rau, doamna, nu pot sa fiu de acord sa-i scoatem pe copii din "ghearele" Televiziunii si Internetului. In bratele - si nu in ghearele - acestor doua instrumente de comunicare ei vor avea multe de invatat si vor fi altfel decat noi.