În ce mari orașe din România se organizează evenimente de Paște. „Chiar și într-o perioadă dificilă, este esențial să continuăm să investim în imaginea orașului”

Diferențele de abordare dintre marile orașe din România devin evidente în organizarea evenimentelor de Paște, de la investiții consistente până la absența totală a bugetelor dedicate. Timișoara face notă discordantă, în timp ce Craiova a redus bugetul considerabil.

Modul în care administrațiile locale aleg să aloce buget pentru târgurile de Paște stârnește controverse an de an. Pe de o parte plătitorii de taxe ar vrea ca orașul să ofere posibilitatea petrecerii timpului liber într-un mod plăcut, pe de altă parte costurile organizării evenimentelor este privit cu un ochi critic. 

În plină perioadă de tăieri de la bugetele primăriilor, doar câteva municipii s-au aventurat în organizarea de evenimente și târguri de Paște: Craiova, Oradea, Timișoara, Suceava, Sibiu sau Sectorul 3 din Capitală. Orașe mari, precum Cluj sau Iași, nu au anunțat un buget dedicat pentru perioada de Paște.

Adevărul a stat de vorbă cu mai mulți primari din țară pentru a vedea motivația din sptele deciziilor de a investi în organizarea unui astfel de târg sau activități. Timișoara și Sibiu, ambele capitale culturale europene, au un program amplu de sărbători, costurile sunt păstrate la nivelul de anul trecut iar justificarea este numărul mare de vizitatori și promovarea turismului în zonă și a afacerilor locale, spun edilii celor două orașe.

“Este important să înțelegem că vorbim despre un oraș turistic, cu standarde ridicate. Nu ne permitem să facem compromisuri, mai ales în contextul în care dorim să susținem mediul de business și să atragem turiști. Chiar și într-o perioadă dificilă, este esențial să continuăm să investim în imaginea orașului. Am încercat să fim atenți la costuri, dar în același timp să oferim un eveniment de calitate, cu impact pe termen lung. Ne-am dorit să oferim un târg al experiențelor — un loc în care oamenii să poată veni la orice oră și să se bucure de decoruri, de activități și de atmosferă”, spune Paula Romocean, viceprimarul Timișoarei.

La nivel de costuri, susține cǎ anul acesta nu s-a luat în considerare o reducere a bugetului alocat, ci dimpotrivă, s-a investit mai mult în ideea unor beneficii pe termen lung.

“Anul trecut, bugetul a fost de aproximativ 1,4 milioane. Anul acesta, este undeva între 1,7 și 1,8 milioane de lei. Am avut evenimente în fiecare dintre cele trei weekenduri ale târgului. Am început cu „Dor de Florii”, organizat cu ocazia Floriilor Catolice. În weekendul următor, am avut o trupă din Italia și una din Franța, care au susținut spectacole stradale. Iar pentru închidere, o vom avea pe Tania Turturianu, alături de colegii de la Filarmonică, care participă gratuit. Avem, de exemplu, o tablă de șah uriașă pentru copii, jocuri de X și 0 instalate în Piața Libertății și alte elemente interactive care pot fi reutilizate de 1 iunie.”, a mai precizat viceprimarul.

Reputația ca prioritate

Aceasta spune că rezultatele cuantificabile constau în numărul de vizitatori. Timișoara a avut anul trecut peste 800.000 de participanți la evenimentele organizate de primărie și anul acesta estimările arată că această cifră va fi depășită. 

Și Astrid Fodor, primarul Sibiului, spune că nu există loc de compromis când vine vorba de promovarea orașului Capitală Europeană.

“Trebuie făcută o precizare importantă: târgul de Paști nu este finanțat de administrația locală, adică de Primăria Sibiu. Este organizat și finanțat de un operator privat. Contribuția noastră se limitează doar la evenimentele culturale care au loc pe scenă. Vom continua să bugetăm evenimentele culturale, pentru că nu ne dorim ca Sibiul să își piardă statutul de oraș cultural. Este un statut câștigat după anul 2007, când am fost Capitală Culturală Europeană, și pe care l-am consolidat în timp. Atât eu, cât și colegii din Consiliul Local, considerăm că investiția în cultură nu este o cheltuială, ci o investiție în dezvoltarea orașului”.

Edilul spune că proiectele câștigătoare au fost în marja costurilor din anii trecuți, fără a gândi o tăiere de buget pentru 2026:

“De asemenea, am menținut finanțările pentru instituțiile culturale aflate în subordinea Primăriei și a Consiliului Local. Nu am diminuat aceste alocări, pentru că nu considerăm că este momentul ca și cultura să sufere din cauza contextului economic. Vorbim despre o gamă variată: concerte, spectacole stradale și alte evenimente culturale, în special în aer liber. Majoritatea sunt gratuite pentru public.”

Primăria Sibiu plăteste 350.000 de lei pentru un eveniment amplu și 250.000 de lei pentru un impact mediu raportat la numărul de participanți, criteriu de bază în selecția proiectelor: „În cazul unui oraș turistic nu este cazul să faci compromisuri, nici măcar de Paști, chiar dacă vorbim despre o perioadă în care se discută despre tăieri și austeritate.”

La nivel național austeritatea lasă amprente

Craiova, celebră pentru târgurile de Paște și Crăciun, a redus bugetul anul acesta, suma finală a serviciilor de organizare fiind de aproape 320.000 de lei, fără TVA. În 2025, municipalitatea a cheltuit aproape 550.000 de lei pe aceste servicii.

Evenimentul, devenit unul dintre principalele puncte de atracție ale orașului în perioada sărbătorilor pascale, se desfășoară până pe 3 mai în parcul "Nicolae Romanescu".Tema aleasă în acest an este Lumea Poveștilor. 

„Aducem anul acesta și alte atracții: un roller coaster, roata gigant, bărci, carturi electrice, un sat medieval cu artiști ambulanți, parade de costume medievale, ateliere interactive pentru copii, spectacole ale instituțiilor noastre de cultură, totul în decorul de vis al Parcului Romanescu, mai înflorit ca niciodată”, a explicat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, potrivit discoverdolj.ro.

Sunt însă și orașe care au ales să nu dedice un buget pentru perioada Sărbătorilor de Paște. Capitala va avea un târg de Paște organizat la nivelul Sectorului 3, în parcul IOR, dar reprezentanții Primăriei Capitalei au transmis că nu au fost prevăzute fonduri pentru evenimente speciale.

Și la Iași strategia adoptată a fost de a nu aloca bani pentru a suplimenta evenimentele în oraș.

“Nu am făcut decât amenajările curente, în special cele legate de curățenie. Nu am avut sume de bani pentru a acoperi alte tipuri de cheltuieli, deci nu se pune problema unui târg de Paște organizat de primărie.

Sunt târgurile tradiționale care au loc pe Bulevardul Ștefan cel Mare, dar acestea sunt de scurtă durată și vin în mod obișnuit în oraș, după care pleacă. În rest, nu am organizat ceva suplimentar.  Există și o incertitudine legată de modul în care va arăta bugetul pentru anul 2026. Deja avem semnale că sumele vor fi mai mici decât anul trecut, așa că suntem foarte atenți la cheltuieli”, spune Mihai Chirica, primarul Iașului. 

Acesta arată că sunt activități ale instituțiilor de cultură care asigură alternative pentru cei care aleg să petreacă sărbătorile în oraș.

“De exemplu, Muzeul Municipal, Palatul Culturii sau Biblioteca Centrală Universitară au avut propriile programe dedicate sărbătorilor pascale. Acestea sunt inițiative proprii, nu implică un buget suplimentar din partea primăriei.”

În Capitală, „Easter Wonderland”, organizat de Primăria Sectorului 3, are loc în perioada 5-14 aprilie 2026, în Parcul Titan (IOR).