Hidroelectrica va exporta in Grecia, vreme de 7 ani, cel mai ieftin curent produs in Romania
0Invocand confidentialitatea clauzelor sau necunoasterea acestora, toata lumea, de la conducerea Hidroelectrica si pana la Ministerul Industriilor, se enerveaza la intrebarile despre acest contract
Unul din contractele de export de energie electrica cu cele mai bine pazite clauze a fost semnat de Hidroelectrica in toamna anului trecut. Perioada pentru care a fost el semnat, pretul energiei scoase la extern, intermediarii exportului, precum si destinatia banilor rezultati din tranzactie fac din acest contract unul cu totul special intre contractele de vanzare la extern e energiei. Exportul celui mai ieftin curent electric produs in tara este menit sa asigure finantarea uneia din cele mai mari investitii din sistemul energetic romanesc: reabilitarea grupurilor energetice de la Portile de Fier, lucrare incredintata direct de catre Guvern unei firme elvetiene. La aceasta ora afacerea e batuta in cuie. Dar informatiile pe care le-am obtinut merita explicatiile oficiale in alt mod decat au reusit sa le dea ministrul Industriilor sau presedintele de la Hidroelectrica. Energie electrica ieftina... Conform unor surse avizate din cadrul Hidroelectrica, societatea urmeaza sa exporte energie electrica la o putere de 175 de MW, in banda, unei societati de stat din Grecia. Elementele care atrag atentia asupra acestei afaceri sunt la fel de numeroase ca si suspiciunile cu care specialistii pe care i-am consultat privesc exportul de energie produsa in hidrocentrale, si ele sunt si cheia secretomaniei care o inconjoara. Primul ar fi perioada mare pe care o vizeaza contractul: sapte ani. Adica, atata amar de vreme, indiferent de debitele raurilor sau de seceta - adica indiferent de costurile per MWH -, Hidroelectrica va vinde energia la pretul din contract. Al doilea element demn de luat in seama este pretul la care este exportata aceasta energie: cum Hidroelectrica produce cel mai ieftin curent electric, la o valoare medie de 7 dolari/MWh (fata de aproximativ 32 de dolari/MWh cu cat se produce energia in centralele termo), isi poate permite sa vanda "afara" (sau unui intermediar care sa exporte!) la un pret mult mai mic decat cel cu care se vinde energia pe piata romaneasca. Al treilea element, poate cel mai important: tocmai pentru ca este ieftina, energia hidroelectrica este folosita in "cosul energetic" pentru echilibrarea pretului mediu la intern pentru energie. In cazul ca anii vor fi secetosi, exportul se va derula conform clauzelor contractuale, din putinul care se va produce, in cosul energetic urmand a fi "pompat" doar ce mai ramane. Un aspect deosebit de interesant: desi vinde cel mai ieftin curent romanesc, Hidroelectrica are mari dificultati de a-si gasi singura piata externa! Ea nu exporta direct, ci, cum era de asteptat, printr-un intermediar, firma elvetiana ATE. ...contra tehnologie scumpa Motivul invocat de oficiali pentru exportul celei mai ieftine energii electrice este unul nobil: plata pentru reabilitarea grupurilor energetice de la Portile de Fier. Si aici sunt insa doua lucruri care merita toata atentia. In primul rand, lucrarile de reabilitare au fost incredintate direct, prin hotarari de guvern, unor firme elvetiene: Sulzer Hydro/ABB, la Portile de Fier I, si VA Tech Hydro Ltd la Portile de Fier II, la valori care insumeaza aproape 300 de milioane de dolari, cu echipamente hidroenergetice ale caror preturi n-au fost filtrate practic de nici o licitatie. In al doilea rand, Hidroelectrica se sileste sa faca bani pentru lucrari vanzand energie electrica ieftina, in ciuda faptului ca hotararea de guvern referitoare la incredintarea directa stipuleaza clar: firma elvetiana "va realiza lucrarile in contrapartida cu energie electrica". Ce ascund contractele de export de la Hidroelectrica? In discutia, nu lipsita de emotii, cu ministrul Industriilor, acesta confirma contractul de export, numele firmei intermediare prin care se deruleaza, destinatia banilor, insa considera ca modul de plata catre firma care lucreaza la Portile de Fier II respecta terminologia de "contrapartida cu energie electrica". Domnul ministru a evitat insa intrebarile concrete referitoare la exportul de energie ieftina, preferand sa discute doar despre ceea ce altii ar numi "partea plina a paharului": intrarea pe piata Greciei. Insistam insa asupra unor raspunsuri la intrebarile care ar putea elucida cat de avantajoase - sau dezavantajoase - sunt pentru Romania prevederile misteriosului contract: 1) De ce Hidroelectrica nu exporta direct si o face prin firma ATEL? Motivul invocat de Eugen Pena, presedintele Hidroelectrica, anume ca nici Termoelectrica si nici Nuclearelectrica nu exporta direct, este irelevant. 2) Care este pretul per MWh (fara tarifele de transport) cu care ATEL preia curentul de la Hidroelectrica? 3) Care este pretul cu care aceeasi ATEL a preluat energia electrica, in cazul unui export similar, realizat in anul 2000, cand la conducerea Hidroelectrica se afla tot dl. Eugen Pena? 4) Care este, comparativ, pretul mediu per MWh, fara tarifele de transport, pe care marii consumatori industriali eligibili (adica cei care cumpara ieftin) il platesc la intern? 5) La cate zeci de milioane de dolari se ridica avansul pe care Hidroelectrica l-a platit firmei VA Tech, desi hotararea de guvern spune clar ca plata se face in contrapartida cu energie electrica? 6) Care va fi modul de derulare a exportului de energie in caz de seceta prelungita, cand costurile per MWh la energia hidro sunt mai mari? Raspunsul d-lui Eugen Pena la aceasta intrebare - anume ca, la o adica, daca vor fi probleme mari, vom importa energie la acelasi pret - pare mai degraba o bascalie. Discutia cu ministrul Dan Ioan Popescu a smuls totusi o asigurare in privinta modului cum sunt speculate "oportunitatile" care apar in "reforma" sistemului energetic: instituirea unei comisii neutre, care sa ia la control totul, incepand cu contractele de export si pana la modul in care se face "reabilitarea" la Portile de Fier. Caci acolo e o foarte interesanta poveste.